Corupţia încă ucide în România. Cetăţenii trebuie să pună mai multă presiune pe politicieni - Rezistenţa în dialog cu Oana Gheorghiu

Trăim într-o ţară în care încă se moare în spitale, o ţară în care Corupţia Ucide prin bacterii, prin lipsa medicamentelor, prin lipsa de grijă faţă de pacient, prin risipa banului public. Într-o astfel de ţară putem alege între a fi victime care mor măcinând gândul că "aşa-i la noi", nu se poate face nimic, sau să ne comportăm ca cetăţeni care-şi pretind dreptul la viaţă, dreptul la demnitate, dreptul la un trai normal.

Cam acestea au fost concluziile ce s-au desprins din lungul dialog purtat joi de reprezentanţii grupului #REZISTENŢA de pe Facebook - platformă civică născută în urma protestelor declanşate de adoptarea OUG 13 - cu Oana Gheorghiu, una dintre fondatoarele asociaţiei Dăruieşte Viaţă, ONG implicat în sprijinirea bolnavilor de cancer din România. Dăruieşte Viaţă este ONG-ul care a construit 18 camere sterile în România, a triplat capacitatea de transplant de celule stem, a strâns 4 milioane de euro pentru dotarea spitalelor din România plus multe alte fapte bune. Mai multe despre Dăruieşte Viaţă puteţi accesa aici.

Implicată în sprijinirea bolnavilor de cancer într-un stat în care Sănătatea a devenit un lux, Oana Gheorghiu a răspuns la numeroase întrebări (multe dintre ele puse online de cetăţeni) despre starea spitalelor, despre modul în care este aruncat pe geam banul public, despre lipsa de coordonare între Primăria Capitalei (care gestionează unele dintre spitale) şi Ministerul Sănătăţii şi, nu în ultimul rând, despre cum se poate implica societatea civilă pentru schimbarea situaţiei etc. Căci implicarea este necesară, crede Oana Gheorghiu. Cei care stau pe margine indiferenţi ar trebui să conştientizeze faptul că într-o zi vor fi şi ei bătrâni, poate bolnavi şi vor ajunge la spitalele de care astăzi nu vor să ştie.

"Cetăţenii trebuie să pună mai multă presiune pe politicieni, trebuie să pună mai multă presiune pe Primărie. (...) Politicienii trebuie să ştie că noi existăm, după alegeri politicienii uită că noi existăm, se comportă ca şi cum au ajuns acolo aşa, fără nicio implicare a oamenilor.

În zona de sănătate trebuie să cerem mai mult. Trebuie să cerem mai mult de la sistem, să nu mai plecăm capul, să ne cunoaştem drepturile şi să nu ne fie frică să protestăm atunci când drepturile ne sunt încălcate. Dacă astăzi nu avem medicamente şi nu avem bani să ne cumpărăm acele medicamente, ar trebui să depunem la spital o reclamaţie în care să spunem că noi nu am beneficiat astăzi de tratament prescris de medic şi să spunem că acest lucru nu este normal şi să cerem.

Din păcate, în România trebuie să ceri drepturi, să te lupţi pentru ele. Nu vin de la sine cum ar fi într-o ţară civilizată în care nu se pune problema să mă duc la un spital şi să mi se spună că nu am tratament şi că trebuie să mi-l cumpăr. Eu cred că dacă îi spui unui neamţ aşa ceva nu poate să îşi închipuie. Am nişte prieteni în Germania şi alţii în Franţa cărora le mai povestesc şi aproape că nu le vine să mă creadă, nu, nu se poate aşa ceva", a declarat, pentru Epoch Times, Oana Gheorghiu, ulterior discuţiei cu membrii grupului Rezistenţa.

La rândul lor, reprezentanţii grupului şi-au exprimat intenţia de a se implica cât mai activ în schimbarea modului în care funcţionează lucrurile în ţară, unul dintre focusuri fiind pe Sănătate.

"Noi avem în momentul ăsta câteva task-force-uri, câteva echipe de oameni care lucrează pe domenii diferite de la juridic, comunicare, educaţie şi sănătate. Deja oamenii care fac parte din echipa de sănătate sunt implicaţi în diferite proiecte, de la anchete jurnalistice, până la petiţii, până la implicarea în cazuri sociale.

Este un demers pe care l-am iniţiat de vreo două luni. Încă nu am ieşit foarte tare public cu el pentru că preferăm să anunţăm după ce facem lucruri şi nu înainte. După întâlnirea din seara asta, relaţia noastră cu Oana se va apropia şi vom încerca pe cât posibil să lucrăm cât se poate de mult împreună şi să ne ajutăm reciproc", a declarat Andi Cârlan.

Redăm câteva dintre principalele subiecte abordate de-a lungul discuţiei Oanei Gheorghiu cu membrii Grupului Rezistenţa. Dezbaterea a fost transmisă live de Rezistenţa TV.

Inconştienţă şi risipă la Primăria Capitalei

Prezentă joi la şedinţa de Consiliu General de la Primăria Capitalei, unde a avut parte de abuzuri şi intimidări, Oana povesteşte despre cum e risipit banul public. Mai multe informaţii pe acest subiect, aici.

"Azi de dimineaţă a fost suplimentată ordinea de zi cu aprobarea unui buget pentru spitalul Victor Babeş, ne interesa foarte tare cum se aprobă un astfel de buget, care sunt discuţiile, în ce fel consilierii aceştia care ridică sau nu ridică mâna să aprobe un buget sunt conştienţi de ce votează.

Şi vă spun că e foarte trist ce am văzut astăzi pentru că oamenii nu stiu ce votează, ridică mâna în funcţie de probabil cum sunt instruiţi de partidul sau şeful comisiei sau cum sunt ei împărţiţi, dar nu au habar exact de ce votează, nu se discută, nu există o dezbatere. Opoziţia a încercat de câteva ori să pună nişte întrebări la care nu se răspunde, pur şi simplu aceste întrebări sunt complet ignorate.

Au fost foarte multe bugete alocate astăzi, bugetul pentru spitalul Victor Babeş a fost de 7 milioane de lei pentru construirea unui ambulatoriu de 1100 mp.

Noi chiar am avut o discuţie în pauză cu o parte dintre consilierii generali care ne-au spus că nu e adevărat, nu e un buget atât de mare, nu ştim să calculăm. Noi renovăm spitale, probabil că secţiile de oncologie care au fost renovate în ultimii ani în România sunt renovate de noi, ştim foarte bine ce vorbim, noi avem un proiect să construim un spital de la zero, din nou ştim foarte bine care sunt costurile şi cum se calculează şi vă spun că dacă bugetul e de 7,4 milioane de lei aşa cum am văzut eu în Hotărâre pentru 1100 mp, este foarte mare. Înseamnă undeva la 1500 euro un metru pătrat şi este mult. Pentru construirea unui spital un buget corect este de 700/800 dar noi calculăm aici inclusiv mobilare, nu neapărat dotări de aparatură, de echipamentele medicale.

Pentru că ştiţi ce se întâmplă? Noi urmărim proiectele care se aprobă pe spitalele din Bucureşti. Spitalele din Bucureşti, o parte sunt gestionate de Primăria Capitalei şi o parte sunt gestionate de Minister şi există o lipsă de colaborare, se fac investiţii pe care nimeni nu le integrează, nu el urmăreşte, nimeni nu ştie dacă este nevoie de ele, că poate acelaşi gen de ambulator o să facă şi Ministerul într-un spital pe care îl gestionează el. Lucrurile astea trebuie cumva gândite. Avem nevoie de o strategie pe zona medicală. Noi asta am vrut să vedem astăzi.

Bolnavii de cancer în România

"Bolnavii de cancer în România sunt lăsaţi de izbelişte, nu au medicamente, condiţiile din spitale sunt groaznice şi vă spun pentru că ştiu clar ce vorbesc. Câte 30 de copii alături de 30 de mame stau într-o secţie de oncologie în care au acces la un singur grup sanitar. Imaginaţi-vă, şi asta o spun mereu, cum ar fi să împărţiţi toaleta şi duşurile cu toţi vecinii de pe scară.

Acestea sunt condiţiile din spitalele din România, din secţiile de oncologie cu excepţia celor pe care le-am renovat noi şi aici spun că este vorba despre Braşov, Timişoara, am renovat la Fundeni, am făcut camere sterile o parte şi lucrăm la un proiect de a construi un spital de oncologie pediatrică, care va avea 1000 de metri pătraţi şi care va costa nu atât de mult cât îi costă pe domnii aceştia când construiesc 1000 de mp. Este un proiect de 5 milioane de euro, asta sperând că vor veni şi cei de la Ministerul Sănătăţii cu ceva aparatură, dacă nu, vom vedea, dacă va fi nevoie ne vom strădui să strângem mai mulţi bani astfel încât să facem noi ceea ce nu face statul de 28 de ani. Nu mai punem ce nu s-a făcut înainte.

În timpul ăsta facem festivaluri, cântăm, plantăm copaci, sunt foarte buni dar trebuie să îi plantăm cu nişte preţuri corecte şi nu în asfalt (nu cresc) şi să ştiţi că dacă noi ne ducem să vedem ce-i cu bugetele astea, ne ducem pentru că suntem foarte, foarte, foarte frustraţi când vedem în ce condiţii sunt ţinuţi pacienţii din România şi cum se aruncă banii pe geam."

Legătura între corupţie şi cancer

"Există o legătură evidentă. Uitaţi-vă numai la ce a descoperit presa în ultima vreme şi vedeţi câţi bani se furau, bani care se fură de la bolnavi. Eu mă întreb cum pot oamenii ăştia să doarmă noaptea, gândiţi-vă ce a însemnat cazul Hexi Pharma în care oamenii au murit din cauza infecţiilor şi se întâmplă încă pentru că infecţiile astea n-au dispărut peste noapte, chiar dacă noi am schimbat poate dezinfectanţii.

Medicamentele lipsesc, vă spun că în toată minivacanţa asta ne-am străduit să aducem citostatice de la Viena pentru o fată care trebuia să înceapă cura miercuri, e obligatoriu, în cancer există nişte protocoale standard. Nu vă spun asta că ne-am dat noi peste cap să aducem medicamente, dar efectiv asta am făcut, să cauţi, să plăteşti la Viena, că nu îţi dă farmacia până nu ai plătit, cineva să facă viramentul, cineva să le aducă, să găseşti om care vine de la Viena, aduse la rece, pentru că sunt medicamente care trebuie transportate în condiţii de frig şi sunt pacienţi care nu au aceste posibilităţi sau care nu ajung la noi sau alţii ca noi care se ocupă.

Toate lucrurile astea provin din corupţie, dacă noi nu avem medicamente pe piaţă este şi din cauză că sistemul este extrem de corupt, nu avem o trasabilitate a medicamentelor, că există exporturi paralele, că medicamentele care sunt destinate României de fapt pleacă pe preţuri mult mai mari şi cu câştiguri uriaşe pentru distribuitorii din România care fac asta în mod legal, deci ei au dreptul să facă asta dar statul român este cel care trebuie să îşi folosească pârghiile pentru a asigura tratamentele pacienţilor.

Sunt mulţi factori la un loc dar corupţia e pe primul loc, cred şi se spune că în Sănătate se fură mai mult ca în alte domenii, se estimează că 20-30% din bugetul Sănătăţii scapă printre degete fie că e vorba de corupţie, fie că e vorba şi de prost mangament, pentru că este şi asta încă o problemă, felul în care e gestionat sistemul în totalitate, şi nu numai sistemul, şi spitalele, Casa de Sănătate care nu stiu cum face dar acolo sunt nişte scurgeri foarte mari şi nu există niciun fel de transparenţă.

Restauraţia din Sănătate. Respingerea OUG 79

"Noi ştim că avem un management prost al sistemului de sănătate. Ca să îl schimbăm, ar trebui să schimbăm sistemul în care facem management. Ordonanţa 79 a venit să corecteze câte ceva din sistem şi să încerce să îl facă mai bun şi respingerea ei nu vine decât să ne ducă înapoi unde am fost şi vedem care au fost rezultatele. Adică, vedem Hexi Pharma, vedem cazul cunoscut de la Malaxa, vedem cazul de la Obregia, vedem managerul de la Ana Aslan, vedem managerul de la nu mai stiu care spital, astea sunt rezultatele unui sistem de management pe care noi le-am adus înapoi.

Ştiţi cum e, în momentul când faci acelaşi lucru vei avea acelaşi rezultat, nu poţi să te aştepţi la un rezultat mai bun, tu făcând exact acelaşi sistem de management.

Discuţia integrală poate fi urmărită aici

Întâlnirea protestatarilor cu Oana Gheorghiu a avut loc în cadrul proiectului #Rezistenţa 360, un proiect al grupului civic #REZISTENŢA, al cărui scop este crearea unor punţi de dialog şi comunicare reală şi obiectivă între societatea civilă şi clasa politică, şi explicarea evenimentelor şi acţiunilor politice într-un limbaj simplificat pentru cetăţenii României. În cadrul acestui proiect, protestatarii au avut întâlniri cu judecătorul Cristi Danileţ, cu filozoful Gabriel Liiceanu, cu (acum fostul) lider al USR Nicuşor Dan, cu parlamentarii USR Cristian Ghinea, Florina Presadă şi Cristian Seidler, şi cu senatorul PNL Florin Cîţu.