Guvernul i-a dat locuinţă de protocol Liei Savonea, controversata şefă a Înaltei Curţi. Are 5 camere şi 282 mp

Posesoare a unei averi consistente şi având un salariu de invidiat, noua şefă a Înaltei Curţi a cerut şi primit de la Guvern locuinţă de protocol în Bucureşti. Surse guvernamentale au confirmat pentru HotNews că, în şedinţa de joi a Cabinetului condus de Ilie Bolojan, s-a decis atribuirea unui apartament de protocol pentru Lia Savonea. Ea este cunoscută ca una dintre cele mai ferme opozante ale proiectului privind modificarea pensiilor magistraţilor.
Decizia Guvernului a fost luată chiar în ziua în care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis un aviz negativ asupra proiectului de lege referitor la pensiile magistraţilor. Savonea este membru de drept al CSM, în calitate de preşedintă a Înaltei Curţi.
Potrivit informaţiilor HotNews, CSM a votat în unanimitate pentru avizul negativ, singura abţinere fiind cea a ministrului Justiţiei, Radu Marinescu.
Atribuirea locuinţei de protocol pentru Lia Savonea se face printr-o hotărâre de guvern. Documentul prevede că imobilul – un apartament cu 5 camere, de 282 mp situat la etajul 1 – trece în domeniul public al statului şi este desemnat drept reşedinţă oficială.
Lia Savonea: „Nu este vorba despre un beneficiu personal discreţionar”
Contactată de HotNews, preşedinta ÎCCJ a confirmat că a solicitat oficial o locuinţă de protocol încă din august, când şi-a început mandatul.
„Da, am formulat o astfel de solicitare, în conformitate cu procedurile prevăzute de lege pentru funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi. Aprobarea aparţine exclusiv Guvernului şi nu are legătură cu vreun avantaj personal discreţionar, ci cu regimul legal al locuinţelor de protocol”, a declarat Savonea.
Mandatul său de trei ani la conducerea instanţei supreme a început în august 2025. Legea 114/1996 prevede ca preşedintele ÎCCJ poate beneficia, la cerere, de locuinţă de protocol, cu plata chiriei stabilite de lege, la fel ca vicepreşedinţii Parlamentului, miniştrii sau alţi înalţi demnitari.
Anterior, Savonea a ocupat funcţiile de preşedintă a CSM şi de preşedintă a Curţii de Apel Bucureşti.
Din poziţia actuală, ea s-a remarcat ca una dintre cele mai critice voci faţă de proiectele Guvernului Bolojan privind modificarea pensiilor magistraţilor.
În ultimele săptămâni au avut loc două proteste organizate de societatea civilă, care au cerut revocarea ei. Aceste acţiuni au fost generate de faptul că ÎCCJ a admis recent mai multe căi extraordinare de atac, rezultând în achitări, eliberări din închisoare sau reducerea pedepselor pentru politicieni condamnaţi pentru corupţie, între care Nicolae Bănicioiu, Sebastian Vlădescu, Ionuţ Costea şi Darius Vâlcov.
Averea Liei Savonea
Conform declaraţiei de avere din 2024, Lia Savonea deţine, împreună cu soţul ei, patru terenuri şi două case: una în Chiajna (Ilfov), de 171 mp, construită de familie, şi una în judeţul Alba, de 110 mp, moştenită.
Ea are un autoturism BMW cumpărat în 2019 şi bijuterii evaluate la 18.500 de euro.
În conturi, Savonea declară aproximativ 670.000 de euro, aproape 38.000 de lei şi peste 33.000 de dolari.
În 2023, veniturile sale totale au fost de 374.000 de lei, adică peste 31.000 de lei lunar, cumulate din poziţiile ocupate în CSM şi din activitatea de judecătoare la Curtea de Apel Bucureşti şi la ÎCCJ.