Coreea de Nord construieşte un "zid" la graniţă, potrivit unor noi imagini din satelit

O serie de noi imagini luate prin satelit dezvăluie că Phenianul a început să construiască secţiuni din ceea ce pare a fi un zid în mai multe locuri din apropierea graniţei cu Coreea de Sud.

Imaginile analizate de BBC Verify arată, de asemenea, că terenul din interiorul Zonei Demilitarizate (DMZ) a fost curăţat, ceea ce, potrivit experţilor, ar putea reprezenta o încălcare a armistiţiului de lungă durată cu Coreea de Sud.

Zona demilitarizată este o zonă tampon de 4 km lăţime între Coreea de Nord şi Coreea de Sud, care, teoretic, sunt încă în război, nefiind semnat vreodată un tratat de pace. Zona demilitarizată este împărţită în două, fiecare parte fiind controlată de naţiunile respective.

Potrivit experţilor, această activitate recentă este "neobişnuită" şi vine într-un moment de creştere a tensiunilor dintre cele două ţări.

"În acest moment, putem doar specula că Phenianul caută să îşi consolideze prezenţa militară şi fortificaţiile de-a lungul graniţei", spune Shreyas Reddy, corespondent al site-ului specializat NK News, cu sediul la Seul.

Imagini din satelit de înaltă rezoluţie ale unei porţiuni de 7 km de graniţă arată că în cel puţin trei secţiuni, Coreea de Nord pare că a ridicat bariere în apropierea DMZ, acoperind în total aproximativ 1 km, aproape de capătul estic al frontierei.

Nu este exclus să fi construit şi alte bariere pe alte porţiuni ale graniţei.

Data exactă la care a început construcţia nu este clară din cauza lipsei de imagini anterioare de înaltă rezoluţie în zonă. Însă aceste structuri nu erau vizibile într-o imagine surprinsă în noiembrie 2023.

"Evaluarea mea personală este că aceasta este prima dată când au construit o barieră în sensul de a separa locurile", a declarat pentru BBC Dr. Uk Yang, expert în domeniul militar şi apărare la Institutul Asan pentru Studii Politice din Seul.

"În anii 1990, Coreea de Nord a ridicat ziduri antitanc pentru a descuraja înaintarea tancurilor în cazul în care ar fi izbucnit un război. Dar, recent, Coreea de Nord a ridicat ziduri de 2-3 metri înălţime, iar acestea nu arată ca zidurile antitanc. Forma zidurilor sugerează că acestea nu sunt doar obstacole [pentru tancuri], ci sunt menite să împartă o zonă", spune Dr. Yang, care a analizat imaginile din satelit.

Există, de asemenea, dovezi ale degajării terenului în zona nord-coreeană a DMZ.

Cele mai recente imagini din satelit de la capătul estic al graniţei arată ceea ce pare a fi un drum de acces nou creat.

Un oficial din cadrul Statului Major Întrunit (JCS) al Coreei de Sud a declarat într-un interviu recent că armata a identificat activităţi în curs de desfăşurare legate de "consolidarea drumurilor tactice, amplasarea de mine şi curăţarea terenurilor virane".

Au existat rapoarte anterioare privind defrişarea terenurilor în alte câteva locaţii din interiorul părţii controlate de Coreea de Nord a DMZ.

"Defrişarea terenurilor ar putea fi destinată atât aspectelor militare, cât şi celor non-militare", menţionează profesorul Kil Joo Ban de la Institutul de Relaţii Internaţionale Ilmin, Universitatea din Coreea.

"Aceasta permite înfiinţarea cu uşurinţă a unor posturi de observare", spune el, "pentru monitorizarea activităţilor militare din Coreea de Sud" şi să depisteze "transfugii care încearcă să treacă granita în Coreea de Sud".

"Este neobişnuit să se construiască structuri în zona demilitarizată şi poate fi o încălcare a armistiţiului fără o consultare prealabilă", potrivit profesorului Victor Cha, vicepreşedinte pentru Asia şi Coreea la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale.

Context

Războiul coreean s-a încheiat în 1953 cu un armistiţiu, în care ambele părţi s-au angajat să nu "execute niciun act ostil în interiorul, dinspre sau împotriva zonei demilitarizate". Dar nu a existat niciun acord de pace final.

Deşi reunificarea a părut ani de zile puţin probabilă, acesta a fost întotdeauna obiectivul declarat al liderilor nord-coreeni până la începutul anului 2024, când Kim Jong-un a anunţat că ţara sa nu va mai urmări această ambiţie.

Unii experţi au calificat remarcile ca fiind "fără precedent" şi au văzut o schimbare semnificativă de politică atunci când dictatorul Kim Jong-un a etichetat Coreea de Sud drept "principalul inamic" la începutul acestui an.

De atunci, Nordul a început, de asemenea, să elimine simbolurile care reprezintă unitatea celor două ţări - cum ar fi demolarea monumentelor şi ştergerea referinţelor la reunificare de pe site-urile guvernamentale.

"Coreea de Nord nu are cu adevărat nevoie de mai multe bariere pentru a preveni o lovitură din partea Sudului, dar prin ridicarea acestor bariere la graniţă, Nordul semnalează că nu doreşte reunificarea", spune Dr. Ramon Pacheco Pardo, şeful departamentului de studii europene şi internaţionale de la Kings College London.

Unii experţi spun, de asemenea, că acest lucru se aliniază cu acţiunile mai ample ale lui Kim.

"Coreea de Nord nici măcar nu pretinde că vrea să negocieze cu Statele Unite sau Coreea de Sud şi a respins încercările recente ale Japoniei de a se angaja în discuţii. Odată cu încălzirea relaţiilor Coreei de Nord cu Rusia, nu ar trebui să fim surprinşi dacă provocările intercoreene vor creşte în acest an", afirmă Dr. Edward Howell, cercetător în domeniul Peninsulei Coreene la Oxford.