Controversatul TTIP în impas: amânat în Parlamentul European şi blocat de Congresul american

Dezbaterea şi votul pe controversatul Tratat de comerţ liber şi investiţii SUA-UE în PE au fost amânate din cauza tensiunilor dintre dreapta şi stânga şi a celor peste 200 de amendamente propuse la rezoluţia comună. Nici în SUA lucrurile nu stau mai bine pentru TTIP deoarece chiar democraţii i-au blocat preşedintelui Obama dreptul de a acţiona autonom în această privinţă.

Înainte de începerea propriu-zisă a dezbaterii Tratatului, care trebuia să aibă loc pe 10 iunie, preşedintele Parlamentului European Martin Schulz a fost nevoit s-o amâne pe termen nedefinit. Cu 183 de voturi pentru şi 181 împotrivă, s-a decis la iniţiativa creştin-democraţilor, conservatorilor şi liberalilor ca dezbaterea să aibă loc la o altă dată nemenţionată, sub pretextul că nu trebuie separată de vot.

Potrivit revistei germane Spiegel, totul a plecat de la schimbul de acuzaţii între dreapta şi stânga europeană şi disputa legată de controversatele tribunale ISDS de soluţionare a litigiilor între companii şi state. Unii europarlamentari acuză faptul că investitorii europeni în SUA vor fi dezavantajaţi în raport cu companiile americane, în timp ce companiile americane îşi vor impune interesele statelor europene.

Cert este ca votul pe TTIP a fost amânat deoarece unele forţe politice se temeau că Tratatul va fi respins, dat fiind că au fost introduse peste 200 de amendamente la textul rezoluţiei comune şi nu exista un consens al grupurilor parlamentare. Ca urmare a tensiunilor puternice dintre partidele din PE, n-a fost stabilit un nou termen pentru dezbatere şi vot.

Reamintim că votul Parlamentului European nu are efecte juridice, dar este un semnal simbolic important. Comisia Europeană reprezintă statele membre în toate negocierile pentru acordurile internaţionale, înclusiv în cele în curs de desfăşurare cu SUA. Parlamentul European nu participă la negocieri, însă fără aprobarea acestuia nu poate exista un acord final. PE trebuie să aprobe sau nu textul final, deşi nu are dreptul de a-l modifica.

Guvernele majorităţii statelor membre UE continuă să susţină că TTIP va aduce mai multe locuri de muncă şi creştere economică, deşi nu aduc dovezi solide în acest sens. ”Comisia Europeană a comandat un studiu la IFO Institut München. Experţii de acolo au calculat că TTIP va aduce o creştere economică de 0,5% în 10 ani, deci 0,05% pe an – un nivel atât de mic încât orice fluctuaţie a cursului de schimb poate neutraliza această creştere. Mai mult, există studii care nu sunt comandate de CE şi care arată că Tratatul va avea consecinţe negative pentru Europa în sensul că va duce la mai mult comerţ transatlantic, dar la mai puţin comerţ în interiorul UE. În concluzie, nu poţi dovedi că Tratatul va aduce noi locuri de muncă”, arăta Jürgen Maier, directorul Forumului pentru Mediu şi Dezvoltare din Germania, într-un interviu acordat Epoch Times. În opinia să, ”TTIP nu este un tratat de liber schimb, ci o încercare de armonizare în jos a reglementărilor şi a standardelor în beneficiul corporaţiilor internaţionale”.

Blocaje şi în SUA

Negocierea controversatului Tratat care a început în 2013 şi a fost dusă în mare secret are puţine şanse să fie terminată până în 2017 nu doar din cauza opoziţiei din Europa, ci şi a obstacolelor pe care acesta le întâmpină în SUA.

Votul pe TTIP a fost amânat deoarece unele forţe politice se temeau că Tratatul va fi respins, dat fiind că au fost introduse peste 200 de amendamente la textul rezoluţiei comune şi nu exista un consens al grupurilor parlamentare. Ca urmare a tensiunilor puternice dintre partidele din PE, n-a fost stabilit un nou termen pentru dezbatere şi vot.

Vinerea trecută chiar democraţii americani au blocat planul lui Obama de a grăbi adoptarea TTIP şi TPP. Ca şi Parlamentul European, Congresul american a amânat până la 30 iulie dezbaterea unei legi care-i dă o marjă de manevră mai mare preşedintelui şi mai multă putere la negocierea şi încheierea tratatelor internaţionale de liber schimb.

Potrivit proiectului Fast Track, Congresul american urma să nu mai aibă posibilitatea în următorii 6 ani decât să aprobe sau să respingă în integralitate Tratatele comerciale, fără să le mai poată modifica conţinutul. Barack Obama spera să accelereze astfel încheierea acordului de liber schimb al SUA cu 11 state pacifice (TPP): Australia, Brunei, Chile, Japonia, Canada, Malaezia, Mexic, Noua Zeelandă, Peru, Singapore şi Vietnam.

Cât despre aprobarea TTIP-ului, revista germană Spiegel scrie că, în acest context, deja nimeni nu se mai aşteaptă la Washington ca aceasta să aibă loc în scurtul interval de timp cât Obama va mai fi preşedinte.

Citiţi şi: Ce câştigă România din TTIP – o masă rotundă şi multe necunoscute

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.