_rsz.jpg)
Mii de oameni au mărşăluit în Europa împotriva pactului comercial TTIP
Manifestanti germani afisează un banner pe care scrie “Opriti TTIP!” în timpul unui protest în Berlin, 18 aprilie 2015. (Captură Foto)
Mii de manifestanţi au ieşit sâmbătă pe străzile Europei pentru a se opune celui mai mare pact comercial al lumii ce ar urma să fie încheiat între Statele Unite şi Uniunea Europeană.
Rezistenţa faţă de propusul Parteneriat Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP) este puternică în Germania, unde zeci de mii de oameni s-au alăturat demonstraţiilor organizate în mai multe oraşe ale Europei, a declarat un purtător de cuvânt al grupului de lobby Attac Germany.
Numai în sudul Germaniei, în München, 23.000 de oameni au participat la protest, în timp ce alţi 2.000 au ieşit pe străzile din Leipzig, 1.000 în Stuttgart şi 700 în Frankfurt.
În Berlin, o mulţime de peste 1.500 de oameni, conform estimărilor poliţiei, a format un lanţ uman care s-a întins din Potsdamer Platz, a trecut pe lângă ambasada americană şi Poarta Brandenburg, ajungând până la birourile Comisiei Europene.
Manifestaţiile au atras susţinători şi în alte oraşe europene. Astfel, 2.000 de oameni au ieşit pe străzi în Bruxelles, 1.000 în Madrid şi Helsinki, şi aproximativ 300 în Varşovia şi Praga. O acţiune informativă a fost organizată sâmbătă şi în parcul IOR din Bucureşti.
Protestele au fost organizate în condiţiile în care oficialii americani şi cei ai Uniunii Europene sunt pregătiţi să reia luni, la New York, o nouă rundă a negocierilor pentru TTIP.
În baza legilor Uniunii, o petiţie cu peste un milion de semnături poate forţa Comisia Europeană să reevalueze acordul şi să desfăşoare o audiere în Parlamentul European. Totuşi, Comisia Europeană a încercat în repetate rânduri să blocheze reevaluarea acordului.
Cel mai controversat aspect legat de TTIP, pe lângă lipsa de transparentă care a caracterizat negocierile, ţine de mecanismele de soluţionare a litigiilor investitor - stat (ISDS), mecanisme ce permit corporaţiilor să conteste la curţi internaţionale de arbitraj private, legile naţionale care nu le convin.
“Există un risc foarte mare: TTIP va restricţiona drepturile noastre democratice. În viitor, marile corporaţii vor avea o influenţă şi mai mare asupra procesului legislativ”, a declarat Thili Bode de la Foodwatch, organizaţie non-profit pentru protecţia drepturilor consumatorilor.
Temerile şi nemulţumirile ONG-urilor şi a societăţii civile nu se rezumă însă la ISDS. Într-un interviu acordat Epoch Times, dna Lavinia Andrei, preşedinta Fundaţiei Terra Mileniului III, organizaţie fanion a Coaliţiei Stop TTIP, a explicat că, în ciuda secretomaniei care a înconjurat negocierile, secretomanie de care s-au plâns până şi oficiali UE, anumite informaţii "scurse" în presă relevă că TTIP vizează, pe lângă eliminarea barierelor tarifare, şi eliminarea barierelor netarifare, respectiv a standardelor şi reglementărilor. Cu alte cuvinte, standardul mai scăzut va prevala.
Unul dintre primele domenii care ar putea fi lovite este alimentaţia. Astfel, deşi în UE avem restricţii faţă de utilizarea organismelor modificate genetic (OMG), după semnarea TTIP ne-am putea trezi cu pieţele invadate de OMG-uri şi carne clonată din SUA, căci corporaţiile înţeleg reglementările prin care europenii interzic OMG-urile nu ca fiind legitime, ci discriminatorii la adresa lor.
Mai mult, prin înlăturarea barierelor nefiscale, TTIP va putea afecta şi mediul, spulberând reglementările prin care s-au convenit anumite grade de poluare, şi se va putea răsfrânge şi asupra serviciilor publice, a mai explicat Lavinia Andrei.
Deşi TTIP poate afecta în nenumărate feluri viaţa cetăţenilor ţării, autorităţile române nu au acceptat să stea de vorbă cu reprezentanţii ONG-urilor, a mai adăugat Lavinia Andrei. Reprezentanţii Coaliţiei Stop TTIP nu au fost invitaţi la discuţii iar scrisorile lor adresate Senatului, premierului, membrilor Guvernului, preşedintelui Iohannis etc. au rămas fără răspuns. Paradoxal sau nu, în schimb, Ambasada Marii Britanii la Bucureşti i-a invitat pe reprezentanţii ONG-urilor române la discuţii.
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
