Ce câştigă România din TTIP – o masă rotundă şi multe necunoscute

Reprezentanţa Comisiei Europene în România a organizat astăzi masa rotundă „Impactul Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP) asupra economiei României”, în cadrul căreia a fost prezentată o primă analiză specifică de ţară a acestui acord comercial. Autorul raportului Lucian Cernat, economist-şef la DG Trade, a afirmat că PIB-ul României va creşte cu 0,25% anual odată cu implementarea TTIP în 2027. Ceilalţi vorbitori au arătat însă că România nu este prea prezentă la masa negocierilor şi nici nu va obţine beneficii majore de pe urma acestuia. Mai mult, Tratatul ridică semne de întrebare cu privire la menţinerea standardelor europene.

În deschiderea evenimentului, Angela Filote, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, a arătat că se aştepta ca alte instituţii să organizeze această dezbatere, ”dar pentru că ei n-au făcut-o, o facem noi”. În opinia ei, tratatul de liber schimb UE-SUA va duce la cea mai mare piaţă comună din lume şi va ajuta la realizarea obiectivului declarat de comisia Juncker legat de creşterea economică şi crearea de noi locuri de muncă. ”UE are 25 de milioane de şomeri şi căutăm soluţii de ocupare atât în interiorul Uniunii, cât şi în exteriorul ei prin comerţ. Trebuie să ajungem la creştere economică, dar fără afectarea standardelor europene”, a explicat Filote.

Referitor la controversatele mecanisme ISDS, de soluţionare a litigiilor între investitori şi stat, şefa Reprezentanţei CE a susţinut că ”acordurile bilaterale de protejare a investiţiilor sunt depăşite şi avem nevoie de un tratat european unic de protecţie pentru toate statele membre”. Totodată ea a ţinut să precizeze că UE nu va renunţa la standardele sale în procesul de armonizare a reglementărilor.

La rândul său, Lucian Cernat, economist-şef la DG Comerţ a Comsiei Europene, a afirmat că TTIP este esenţial pentru firmele româneşti orientate către export angajate în comerţul cu SUA. ”Anumite sectoare din România profită foarte mult de pe urma comerţului cu SUA. 40.000 de români îşi datorează locul de muncă comerţului românesc cu America. Sunt firme româneşti care exportă în SUA mobilă, produse metalurgice, echipamente industriale, produse alimentare”, a explicat el.

Cernat a mai arătat că în prezent mai mult de jumătate din exporturile româneşti către SUA trebuie să tranziteze prin alte porturi europene, ”iar infrastructura rutieră şi portuară trebuie îmbunătăţite pentru ca România să beneficieze de TTIP”.

Pe de altă parte, oficialul european a afirmat că prioritatea UE este reducerea barierelor non-tarifare, ”uneori ridicole”, vizate să protejeze consumatorul american, şi a costurilor nejustificate de reglementare, fără a afecta protecţia mediului şi a consumatorilor.

În legătură cu impactul TTIP asupra economiei României, Cernat a susţinut că PIB-ul va creşte cu 0,25% în plus anual odată cu implementarea Tratatului în 2027.

Ecuaţie cu multe necunoscute

La rândul său, Florin Vodiţă, secretar de stat în Ministerul Economiei, a avansat o cifră şi mai optimistă, afirmând că TTIP va duce la o creştere de 0,50% a PIB anual la nivel de UE, dar nu a explicat pe ce se bazează această estimare. Şi el a insistat pe necesitatea eliminării barierelor tarifare şi non-tarifare din calea exporturilor româneşti, dar a recunoscut că puţine IMM-uri româneşti ies pe alte pieţe pentru că se tem că nu vor fi competitive.

În mod surprinzător, oficialul a mai spus că ”negocierea intereselor României la TTIP este un efort colectiv. Nici noi nu ştim foarte multe despre acest tratat”. Cât despre interesele României în negocieri, Vodiţă a enumerat scăderea taxelor vamale, a barierelor comerciale şi reducerea şomajului care îngrijorează toate statele membre ale UE.

Aceste obiective vagi arată însă că România nu are o poziţie clară de negociere şi nici instituţii stabilite care să se ocupe de acest Tratat. Deputatul PNL Andreea Paul a citat un studiu recent al European Council on Foreign Relations în care se arată că România va beneficia cel mai puţin de pe urma TTIP, fiind pe locul 25 din 28 de state membre în acest sens. Ea a reconfirmat faptul că partea română are carenţe mari în procesul de conturare a unei poziţii de ţară şi că guvernul tratează netransparent acest proces, arătând că interpelările şi întrebările parlamentare au primit un răspuns foarte vag din partea guvernului. Mai mult, Paul a remarcat că din cele 31 de grupuri de negociere pe TTIP la nivelul UE niciunul nu este condus de un român. În plus, nu s-au realizat studii sectoriale ale impactului său asupra economiei româneşti.

”România ca teritoriu azi este o groapă. Ea preia toate deşeurile, tot ce nu le mai trebuie unor state cu standarde mai ridicate de mediu, de calitate şi de protecţie a consumatorilor ” - Dumitru Costin.

O altă problemă semnalată de parlamentarul PNL este că guvernul român n-a consultat mediul de afaceri în procesul de negociere a TTIP.

Deficienţele naţionale

La rândul său, Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical, a arătat că până la TTIP, România este bună de plată cu miliarde şi miliarde faţă de RMGC, dacă se aprobă controversatul Acordul Economic şi Comercial UE-Canada – CETA. ”România ca teritoriu azi este o groapă. Ea preia toate deşeurile, tot ce nu le mai trebuie unor state cu standarde mai ridicate de mediu, de calitate şi de protecţie a consumatorilor ”, a mai afirmat liderul sindical, arătând că în aceste condiţii România nu are cum să beneficieze de TTIP.

De asemenea, Dumitru Costin a criticat netransparenţa în care este negociat Tratatul, arătând că ”guvernul României şi alţi actori n-au considerat necesară o dezbatere temeinică pe consecinţele TTIP”. În opinia sa, tot demersul TTIP ”este un bypass care trebuia să se facă prin Organizaţia Mondială a Comerţului”.

Pe aceeaşi linie, Lavinia Andrei, preşedintele ONG-ului Terra Mileniului III, a arătat că acest tratat se negociază absolut netransparent şi abia la presiunile Campaniei Stop TTIP, care a strâns peste un milion de semnături la nivel european, a fost publicat mandatul de negociere.

Totodată, ONG-ul a adresat scrisori diferitelor ministere pentru a afla dacă există un studiu de impact al TTIP asupra României, dar MAE i-a îndemnat pe reprezentanţii societăţii civile să se adreseze Ministerului Economiei, în timp ce Ministerul Educaţiei a răspuns că nu ştia că mandatul de negociere al TTIP este public. Ministerul Muncii a afirmat că TTIP doreşte eliminarea tuturor barierelor tarifare şi va crea locuri de muncă, fără să explice cum.

”Cam acesta este gradul de cunoaştere în România. Nu putem să fim implicaţi noi românii, dacă nu ştim despre ce este vorba şi guvernul nu este interesat de dezbateri”, a concluzionat Lavinia Andrei.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.