”TTIP – un cal troian?” - felul în care Corporatia strânge laţul în jurul guvernelor. OMG-urile vor fi băgate pe gât prin tratate europene [video]

Mult prea puţin mediatizatul Tratat Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP), negociat între UE şi SUA a fost miercuri subiectul unei conferinţe de presă organizate de Coaliţia ”Stop TTIP.” Intitulată sugestiv ”TTIP – un cal troian?”, conferinţa şi-a propus să aducă în atenţia opiniei faţa nevăzută e acestui acord comercial, pe care politicienii îl prezintă drept aducător de bunăstare, locuri de muncă şi belşug.

Este însă TTIP ceea ce pretind politicienii că ar fi?

La această întrebare au încercat să răspundă organizatorul conferinţei, Lavinia Andrei, preşedintele fundaţiei Terra Mileniul III şi Jürgen Maier, directorul Forumului pentru Mediu şi Dezvoltare din Germania, coordonator al campaniei europene STOP TTIP.

Principalele temeri ale promotorilor campaniei STOP TTIP sunt că aceste acorduri comerciale, extrem de controversate având în vedere secretomania care le-a înconjurat, vor acorda o putere fără precedent corporaţiilor şi aceasta va aduce daune statelor de drept, protecţiei mediului şi drepturilor cetăţeanului.

Venit din Germania, ţară unde alianţa contra TTIP numără 87 de organizaţii, Jürgen Maier a prezentat câteva din motivele pentru care nemţii sunt contra tratatului UE-SUA.

"Populaţia din Germania este din ce în ce mai sceptică cu privire la acest tratat", a declarat Jürgen Maier, precizând că cele 87 de organizaţii care se opun tratatului comercial UE- SUA fac parte asociaţii dintr-un spectru foarte larg, de la organizaţii de mediu, până la fermieri, avocaţi, sindicate, întreprinderi mici şi mijlocii etc.

Reamintim în context că în Germania, Iniţiativa Cetăţeneasca Europene împotriva TTIP a strâns peste 750.000 de semnături în trei luni de zile, iar sâmbătă, 17 ianuarie, în jur de 50.000. de persoane au luat parte la un amplu protest la Berlin, contra controversatului tratat UE-SUA.

Cel mai controversat aspect al TTIP şi CETA (tratatul UE - Canada) sunt aşa-numitele ISDS, clauze ce permit corporaţiilor să conteste la curţi internaţionale de arbitraj private, legile naţionale care nu le convin. De exemplu, dacă un Parlament naţional votează o lege ce ar afecta o investiţie şi profitul unei companii, aceasta din urmă ar avea dreptul să intenteze un proces împotriva legii potrivnice. Procesele vor fi judecate nu de instanţe de judecată publică, teoretic imparţiale, ci de o curte de arbitraj.Deciziile acestor curţi de arbitraj nu pot fi atacate cu apel şi presupun, de regulă, penalităţi foarte mari pentru guverne.

De ce se opun atâţia oameni TTIP-ului? Pentru că au înţeles că acest tratat nu este bun pentru afaceri, nu va aduce numeroase locuri de muncă, ba dimpotrivă, a argumentat Jürgen Maier.

TTIP nu este despre comerţ liber - între UE şi SUA există deja relaţii comerciale de mulţi ani precum şi tratate - ci despre "armonizarea reglementarilor” , a adăugat directorul Forumului pentru Mediu şi Dezvoltare din Germania, iar "armonizare" înseamnă practic modificarea standardelor după care funcţionăm în prezent, pentru a corespunde nevoilor corporaţiilor din SUA.

Astfel, "dacă în UE noi avem legislaţie care intezice utilizarea organismelor modificate genetic, în SUA ei nu au o asemenea legislaţie iar firmele de business înţeleg reglementările prin care europenii interzic OMG-urile nu ca fiind legitime ci ca fiind împotriva comerţului cu astfel de produse modificate genetic.", a explicat Maier.

Şi în industria cosmeticelor, în UE avem 1300 chimicale care nu sunt permise ca aditivi, în vreme ce în SUA sunt interzise doar 11 dintre ele. Ori industria cosmetică din SUA vede aceste reglementări ca fiind o aliere împotriva comerţului, a mai exemplificat Jürgen Maier.

"Cum credeţi că va arată această armonizare? Vom fi de acord să acceptăm să reducem numărul chimicalelor interzise de la 1300 la 650 pentru a ne armoniza cu SUA?", s-a întrebat directorul Forumului pentru Mediu şi Dezvoltare din Germania, adăugând ca lumea a început să înţeleagă că în ceea ce priveşte TTIP-ul, este vorba mai puţin despre comerţ cât despre reglementări care vor da multă putere pentru corporaţii în detrimentul populaţiei.

Al doilea subiect important este cel al serviciilor publice care vor fi supuse presiunii pentru a deveni din ce în ce mai comerciale şi ar putea pierde partea de subvenţii, a subliniat Maier.

De exemplu, în SUA spitalele sunt private, pe când în UE multe spitale sunt publice şi se pune accent pe asigurarea unui pachet de servicii gratuite pentru populaţie.

în UE avem 1300 chimicale care nu sunt permise ca aditivi, în vreme ce în SUA sunt interzise doar 11 dintre ele. Ori industria cosmetică din SUA vede aceste reglementări ca fiind o aliere împotriva comerţului

În aceste condiţii, investitori americani ar putea pune presiune pe guvernele statelor UE să asigure condiţii egale pentru firmele americane şi cele de stat ceea ce se duce la două rezultate: fie spitalele private să primească subvenţii de la stat (cu alte cuvinte de la cetăţenii care cotizează la buget) fie ca unităţilor medicale de stat să li se retragă finanţarea, pentru ca americanii să nu se simtă discriminaţi.

"Este clar că nu vom avea o creştere economică şi locuri de muncă ci mai multă sărăcie în Europa, dar mai mult profit pentru multinaţionale." a concluzionat Maier.

La rândul său, Lavinia Andrei a reamintit că România s-a confruntat deja cu situaţii în care investitori "străini", folosindu-se de mecanisme de tip ISDS existente în numeroase contracte bilaterale de liber-schimb încheiate cu diverse state au dat România în judecată şi au câştigat. Este celebru cazul prin care România a pierdut în faţa fraţilor Micula 20% din restul acţiunilor deţinute la OMV Petrol, iar, mai nou Gabriel Resources ameninţă cu un arbitraj internaţional, dacă nu i se permite să exploateze aur cu cianuri în Apuseni. Pentru RMGC un mecanism de tip ISDS care să-i apere interesele ar fi o(altă) mină de aur, nu însă şi pentru cetăţeni.,

Dacă actualele tratate bilaterale pe care România le are cu alte state (şi care includ mecanisme) de tip ISDS pot fi eventual reziliate, nu acelaşi lucru se va putea face şi cu TTIP, pe care nu-l vom putea denunţa fără a ieşi din UE, deşi România nu a participat direct la negocierea lui.

"Tratatul a fost negociat în mare secret. De un an şi ceva ONG-urile au început să pună la dispoziţie materiale care s-au scurs către presă. Comisia Europeană a început şi ea, la presiunea opiniei publice să dea numite documente, dar SUA nu vor să facă publice negocierile, mai mult a cerut UE să nu facă publice nici către guverne anumite documente.", a arătat Jürgen Maier.

Astfel, în ceea ce priveşte CETA, acest tratat a fost, potrivit directorul Forumului pentru Mediu şi Dezvoltare din Germania, negociat timp de şase ani, în secret. După aceşti şase ani de negocieri, au fost publicate 1500 de pagini. Parlamentele ţărilor UE au o înţelegere pusă pe 1500 de pagini şi teoretic ar trebui să spună da, căci acest tratat a fost negociat cu UE, ceea ce nu înseamnă democraţie reală ci una de tip URSS, a arătat Maier.

Mai mult, acest tratat exclude practic principiul precauţiei pe care ecologiştii din Europa s-au zbătut sa îl aibă. Când vom avea acest tratat vom avea starea de fapt din SUA unde este invers, până ce un lucru nu este demonstrat că este periculos nu este interzis.", a precizat şi Lavinia Andrei.

Sunt 30 de parlamente care vor trebui să zică da pentru aceste tratate (28 state membre, plus Parlamentul European plus legiuitorii SUA) şi sperăm ca măcar unul din cele 30 de parlamente să spună nu.", au concluzionat organizatorii conferinţei.

Despre campania europeană STOP TTIP

Prin intermediul acestei campanii aproximativ 340 organizaţii neguvernamentale din majoritatea ţărilor UE au demarat o Iniţiativă Cetăţenească Europeană independentă, prin care solicită oprirea negocierilor pentru Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP) şi neratificarea Acordului Economic şi Comercial UE-Canada (CETA). În cele trei luni de la lansare, coaliţia a adunat peste un milion două sute de mii de semnături.

Organizaţiile din România membre în Coaliţia ”STOP TTIP” sunt: TERRA Mileniul III, Salvaţi Roşia Montană, ActiveWatch România, Grupul de Intervenţie Civică, Centrul pentru Resurse Civice, Miliţia Spirituală, Mining Watch România, România fără Ei, România Vie şi Asociaţia Edelvais.

Dacă v-a plăcut acest articol, va invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.