Comisia de comerţ internaţional a Parlamentului European recomandă menţinerea clauzelor de protecţie a investitorilor în TTIP

Comisia de comerţ internaţional (INTA) a Parlamentului European (PE) a aprobat joi proiectul de recomandări către negociatorii Comisiei Europene asupra celui mai mare acord comercial negociat vreodată, Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP), relatează Hotnews. Potrivit sursei citate, recomandarea INTA este ca viitorul tratat comercial între UE şi SUA să includă controversatul mecanism de protecţie a investitorilor străini în raport cu statul gazdă - aşa numitul ISDS.

Propunerile de recomandări făcute negociatorilor Comisiei Europene pentru TTIP, aprobate joi în comisia europarlamentară cu 28 de voturi pentru şi 13 contra, urmează să fie supuse votului în plenul Parlamentului European.

Iniţial, proiectul recomandărilor, realizat de şeful Comisiei INTA, social-democratul german Berndt Lange, prevedea eliminarea a mecansimelor ISDS - pe motiv că un astfel de sistem nu se mai justifica în condiţiile în care atât SUA cât şi statele UE au sisteme de justiţie interne foarte performante- însă proiectul votat joi stipulează că TTIP-ul ar trebui să includă mecanismul ISDS- însă acest sistem, puternic criticat de societatea civilă, ar trebui reformat şi îmbunătăţit.

Potrivit proiectulului de recomandări adoptat de Comisia INTA, viitorul mecanism ISDS ar trebui să ţină seama de următoarele aspecte:

- Tratatul ar trebui să pună capăt "tratamentului inegal aplicat investitorilor europeni în SUA", prin stabilirea unui nou şi corect sistem pentru investitori care "caută şi realizează corectarea prejudiciilor".

- Dreptul statului de a reglementa în interes public va trebui protejat, iar cererile inutile trebuie prevenite.

- Noul sistem va trebui să fie bazat pe recentul "document conceptual" privind un sistem reformat de protecţie a investitorilor, prezentat de comisarul pentru comerţ, Cecilia Malmstrom, în comisia parlamentară pentru comerţ internaţional, la 6 mai, şi de asemenea pe negocierile în curs între miniştrii de resort din statele membre.

- Sistemul ar trebui să includă "o soluţie permanentă" cu "judecători independenţi şi numiţi public", "audieri publice" şi un "mecanism de apel", respectând jurisdicţia tribunalelor UE şi ale statelor membre. Pe termen mediu, un tribunal al investiţiilor publice ar putea fi folosit pentru a rezolva disputele între state şi investitorii, susţin eurodeputaţii.

Comisia INTA mai face o serie de recomandări în domenii precum agricultură, Standarde de sănătate publică, protecţia datelor, energie, drepturile muncitorilor etc.

Agricultură: Europarlamentarii le-au recomandat negociatorilor Comisiei Europene în TTIP să negocieze o "listă exhaustivă" a "produselor agricole şi industriale sensibile" care ar putea fi exceptate de la liberalizarea comercială sau ar putea face obiectul unor perioade mai lungi de tranziţie. De asemenea, negociatorii UE li se recomanda să "depună toate eforturile pentru a introduce "o clauză de siguranţă", rezervându-şi dreptul de a închide pieţele pentru produse specifice în cazul unor importuri care ameninţa să afecteze serios producţia internă de alimente.

Nu în ultimul rând, deputaţii cer Comisiei Europene să încurajeze Statele Unite să ridice interzicerea importurilor de carne de vită din UE şi să introducă o protecţie puternică pentru sistemul de origine geografică utilizat în UE.e

În ceea ce priveşte sănătatea publică, negociatorilor li se recomandă să ţintească spre eliminarea procedurilor excesive de verificare a importurilor din motive de sănătate alimentară şi a plantelor, fiind necesară "recunoaşterea reciprocă a standardelor echivalente".

De asemenea, vor trebui asigurate standardele UE în zonele în care cele ale SUA sunt "foarte diferite", de exemplu pentru autorizarea produselor chimice, clonare şi produse chimice cu disruptori endocrini. "Principiul preventiv" al UE trebuie respectat, arată deputaţii.

În domeniul energetic, TTIP ar trebui să elimine toate restricţiile sau impedimentele legate de exportul de combustibili, inclusiv gaz natural lichefiat şi ţiţei existente între UE şi SUA, astfel încât acordul să aducă mai multă securitate energetică UE şi să contribuie la reducerea preţului la energie, arată Hotnews

Totodată, TTIP ar trebui să includă un capitol separat pentru energie, capitol care să ajute şi la menţinerea standardelor de mediu ale UE şi a obiectivelor de combatere a schimbărilor climatice.

Protecţia datelor. Deputaţii susţin că regulile UE privind protecţia datelor nu trebuie să fie compromise prin integrarea comerţului electronic UE şi SUA şi a pieţelor serviciilor financiare. TTIP ar trebui să excludă explicit toate concesiile privind regulile UE, existente şi viitoare, privind protecţia datelor personale

Excluderea serviciilor publice. Eurodeputaţii subliniază dorinţa lor de a exclude serviciile publice din TTIP (inclusiv, dar nu limitat la apă, sănătate, servicii sociale, sisteme de asigurare publică şi educaţie).

Drepturile muncitorilor. Eurodeputaţii cer negociatorilor UE să insiste ca SUA să ratifice, implementeze şi aplice cele opt convenţii principale ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii (până acum au ratificat doar două), precizând că implementarea prevederilor privind munca de către companiile SUA ar trebui monitorizată mai îndeaproape, prin implicarea partenerilor sociali şi a reprezentanţilor societăţii civile.

Opinia opozanţilor TTIP despre votul INTA

Comisia de comerţ internaţional a eşuat în apărarea interesele cetăţenilor europeni şi mediului, cu ocazia votului crucial pe tema propunerii de rezoluţie privind TTIP , acuză Friends of Earth, una din cele mai cunoscute organizaţiii de mediu de tip ”grassroots”, potrivit unui comunicat de presă remis Epoch Times.

Proiectul de rezoluţie - care urmează să fie dezbătut în plenul Parlamentului European 10 iunie - reprezintă o oportunitate unică pentru Parlamentul European să îşi dea avizul cu privire la negocieri comerciale în curs între UE şi SUA. Cu toate acestea, rezultatul votului reprezintă un eşec în a stopa unele din cele mai mari pericole din tratatul comercial intercontinental.

"Astăzi, Comisia de comerţ internaţional le-a întors spatele cetăţenilor europeni, neluând o poziţie clară împotriva negocierilor în curs legate de TTIP. Îngrijorările societăţii civile legate de aspecte cheie ale discuţiilor, precum mecanismele de soluţionare a disputelor între investitori şi state sau atacurile la adresa capacităţii legislatorilor de a reglementa în interesul public, au fost doar parţial recunoscute. ", a declarat Natacha Cingotti, trade campaigner în cadrul Friends of the Earth Europa.

"Comisia pentru Comerţ a Parlamentului European a decis ca instanţele naţionale din Europa nu sunt de încredere în protejarea drepturilor investitorilor internaţionali şi au solicitat că mecanismul ISDS să fie menţinut în TTIP.", arată şi alianţa STOP TTIP.

Negocierile TTIP au fost descrise ca un cal troian servind interesele corporatiste puternice, care folosesc deja negocierile pentru a slăbi şi a întârzia legislaţia europeană viitoare în interesul public. Întroducerea mecanismelor ISDS sau a cooperării în domeniul arbitrajului vor creşte puterea grupurilor de lobby ale industriilor, limitând în schimb periculos capacitatea legislatorilor de a reglementa în domenii cheie ale vieţii de zi cu zi a cetăţenilor - de la interzicerea chimicalelor toxice la reglementări fiscale sau măsuri pentru a preveni schimb financiar, sau măsuri de prevenire a schimbărilor climatice.

"Facem un apel la plenul Parlamentului European să se opună acestui tratat cal troian prin respingerea rezoluţiei. Deputaţii europeni ar trebui să apere interesele cetăţenilor europeni, nu agenda corporaţiilor. ", a mai adăugat Cingotti.

Reamintim că opoziţia faţă de TTIP s-a amplificat puternic în Europa în ultimele luni. Mai mult de 1,5 milioane de persoane au semnat o Iniţiativă Cetăţenească prin care le solicită factorilor de decizie din UE să oprească negocierile TTIP şi să nu ratifice acordul comercial UE-Canada (CETA), şi nu mai puţin de 97% dintre respondenţi la consultarea organizată de Comisia Europeană privind soluţionarea litigiilor dintre investitori şi stat şi-au exprimat dezacordul cu privire la clauzele ISDS.

De altfel, cele mai multe critici legate de acest tratat vizează mecanismele ISDS, mecanisme care permit corporaţiilor să aducă în faţa unor curţi private de arbitraj orice stat ce introduce o legislaţie care are ca efect secundar diminuarea profiturilor investitorului.

Asemenea clauze ar putea, de exemplu, permite oricărei companii americane să aducă România în faţa unei curţi de arbitraj, dacă guvernul ridică, de exemplu, salariul minim pe economie sau impune restricţii de mediu care ar putea afecta planurile corporaţiilor etc.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.