Autorităţile surde la temerile legate de TTIP. ONG-urile ies în stradă (Video)

Coaliţia Stop TTIP a organizat sâmbătă, la intrarea în parcul IOR din Bucureşti, un eveniment de informare pe tema controversatului Parteneriat Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP) între UE si SUA.

Prevederile acestui acord, aflat în curs de negociere, au ca scop "înlăturarea barierelor din calea comerţului (tarife vamale, reglementări inutile, restricţii privind investiţiile etc.) într-o gamă largă de sectoare economice, pentru a facilita cumpărarea şi vânzarea de mărfuri şi servicii între UE şi SUA. Potrivit oficialilor UE, TTIP va creşte volumul schimburilor comerciale, va genera noi locuri de muncă etc.

În schimb, numeroase ONG-uri, activişti de mediu şi parte a societăţii civile consideră TTIP-ul drept o ameninţare la adresa democraţiei, a mediului şi a unor drepturi fundamentale a cetăţenilor de pe cele două continente. În consecinţă, în data de 18 aprilie 2015, pe plan internaţional au fost organizate în jur 500 de acţiuni împotriva TTIP, CETA şi TISA, evenimentul din Parcul IOR fiind unul dintre acestea.

"Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP) va face ca drepturile noastre să cadă unul după altul precum piesele de domino. Rând pe rând, hrana sănătoasă, educaţia, sănătatea, drepturile angajaţilor, viaţa privată, mediul curat şi în final democraţia vor cădea sub greutatea unei înţelegeri globale care pune interesele companiilor şi profitul lor pe primul loc!", au explicat organizatorii.

Cel mai controversat aspect legat de TTIP, pe lângă lipsa de transparenţă care a caracterizat negocierile, ţine de mecanismele de soluţionare a litigiilor investitor - stat (ISDS), mecanisme ce permit corporaţiilor să conteste la curţi internaţionale private de arbitraj legile naţionale care nu le convin. De exemplu, dacă un Parlament naţional votează o lege care ar afecta o investiţie şi profitul unei companii, aceasta din urmă ar avea dreptul să intenteze un proces împotriva legii potrivnice. Procesele vor fi judecate nu de instanţe de judecată publică, teoretic imparţiale, ci de o curte de arbitraj.

Temerile şi nemulţumirile ONG-urilor şi a societăţii civile nu se rezumă însă la ISDS. Într-un interviu acordat Epoch Times, dna Lavinia Andrei, preşedintele fundaţiei Terra Mileniului III, organizaţie fanion a Coaliţiei Stop TTIP, a explicat că, în ciuda secretomaniei care a înconjurat negocierile, secretomanie de care s-au plâns până şi oficiali UE, anumite informaţii "scurse" în presă relevă că TTIP vizează pe lângă eliminarea barierelor tarifare şi eliminarea barierelor netarifare, respectiv a standardelor şi reglementărilor. Cu alte cuvinte, standardul mai scăzut va prevala.

Unul din primele domenii care ar putea fi lovite este alimentaţia. Astfel, deşi în UE avem restricţii faţă de utilizarea organismelor modificate genetic (OMG), după semnarea TTIP ne-am putea trezi cu pieţele invadate de OMG-uri şi carne clonată din SUA, căci corporaţiile înţeleg reglementările prin care europenii interzic OMG-urile nu ca fiind legitime ci ca fiind discriminatorii la adresa lor.

De asemenea, în industria cosmeticelor, în UE avem peste 3000 chimicale care nu sunt permise ca aditivi, în vreme ce în SUA sunt interzise doar 13 dintre ele. Ne putem aştepta ca, dupa semnarea TTIP-ului, odata standardele UE şi SUA armonizate, să ne vedem cu piaţa invadată de sute de astfel de cosmetice din SUA, a adăugat preşedintele Terra Mileniul III.

Mai mult, prin înlăturarea barierelor nefiscale, TTIP va putea afecta şi mediul, spulberând reglementarile prin care s-au convenit anumite grade de poluare şi se va putea răsfrânge şi asupra serviciilor publice, a mai explicat Lavinia Andrei.

"Una din îngrijorări este cea legată de serviciile publice şi posibilitatea ca aceste servicii publice să fie privatizate. Ce ar însemana asta, mai concret? Ar înseamna că serviciile publice de sănătate, spre exemplu, să fie toate privatizate, ori sunt foarte mulţi oameni care nu vor mai avea deloc acces la un spital sau la o policlinică, dacă vor fi nevoiţi să plătească suplimentar pentru aceasta.", a declarat Lavinia Andrei, adăugând că şi învăţământul ar putea fi afectat, nu neaparat cel obligatoriu, ci cel facultativ, respectiv grădiniţele şi universităţile pe care din ce în ce mai puţini oameni şi le vor putea permite.

Deşi TTIP poate afecta în nenumărate feluri viaţa cetăţenilor ţării, autorităţile române nu au acceptat să stea de vorbă cu reprezentanţii ONG-urilor, a mai adăugat Lavinia Andrei. Reprezentanţii Coaliţiei Stop TTIP nu au fost invitaţi la discuţii iar scrisorile lor adresate Senatului, premierului, membrilor Guvernului, preşedintelui Iohannis, etc. au rămas fără răspuns. Paradoxal sau nu, în schimb, Ambasada Marii Britanii la Bucureşti i-a invitat pe reprezentanţii ONG-urilor române la discuţii.

"Nu am fost invitaţi la niciun fel de dezbatere, deşi suntem deja cunoscuţi. Mai mult decât atât. Toate scrisorile pe care le-am adresat miniştrilor, preşedintelui au rămas fără ecou. Nu am primit niciodată niciun răspuns. (...) Nimeni nu vrea să aibă un dialog cu noi, se uzează de poziţia struţului – adică să stăm ascunşi să nu spunem nimic şi poate trece. (...) O veste bună este că dacă autorităţile noastre nu au aflat despre noi, pot să vă spună că Ambasada Marii Britanii a aflat despre activităţile noastre şi ne-a făcut o propunere de a discuta pe această temă." a declarat Lavinia Andrei.

"Cred că progresul vine tocmai din a discuta poziţiile pro şi contra pentru că nu mai aşa poţi să găseşti o metoda să progresezi într-un anumit sector", a adaugat Lavinia Andrei.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.