UE dezvăluie planurile pentru un tribunal global al investitorilor

Şefa comerţului a UE, Cecilia Malmstrom, a dezvăluit planurile pentru înfiinţarea unui tribunal global care să decidă în privinţa disputelor dintre investitori şi guverne – o încercare de a detensiona una dintre principalele controverse legate de negocierea controversatului Pact Transatlantic de Comerţ şi Investiţii între UE şi SUA (TTIP).

O propunere de proiect elaborată pentru comisarul UE pentru comerţ Cecilia Malmstrom şi publicat în 5 mai prevede că Uniunea Europeană ar trebui "să urmărească crearea unui tribunal permanent" care să decidă în cazul soluţionării disputelor dintre investitori şi statul gazdă al investiţiilor, aşa zisa clauză ISDS, care a scos în stradă societatea civilă în numeroase ţări din Europa.

Reamintim că acordul de liber schimb între UE şi SUA prevedea includerea un mecanism de protecţie a investitorilor, denumit "Investor-State Dispute settlement" (ISDS), care să le permită corporaţiilor să conteste la curţi internaţionale private de arbitraj legile naţionale care nu le convin. De exemplu, dacă un Parlament naţional votează o lege care ar afecta o investiţie şi profitul unei companii, aceasta din urmă ar avea dreptul să intenteze un proces împotriva legii respective. Procesele vor fi judecate nu de instanţe de judecată publică, teoretic imparţiale, ci de o curte de arbitraj.

Clauza ISDS a iscat îngrijorări privind pierderea suveranităţii statelor în faţa intereselor marilor companii.

În documentul publicat pe 5 mai, Comisia Europeană doreşte să clarifice faptul că regulile de protecţie a investitorilor nu le oferă companiilor garanţia că ţările în care au investit nu-şi vor schimba cadrul legal. De asemenea, Comisia Europeană doreşte să includă în TTIP un articol care să susţină că guvernele sunt libere să-şi urmărească obiectivele politice publice fără teama de a fi date în judecată.

Între timp, proiectul cere comitetelor de arbitraj să se acţioneze în cât mai asemănător cu sistemul tradiţional de tribunale, cu litigatori permanenţi şi judecători titulari care să decidă asupra cazurilor.

Propunerea UE este similară cu cea susţinută de ministrul german al economiei, Sigmar Gabriel, unul dintre cei mai acerbi critici ai ISDS. Gabriel a cerut ca un tribunal public pentru comerţ şi investiţii să înlocuiască propunerea actuală de arbitraj privat şi să permită înregistrarea de apeluri împotriva deciziilor de arbitrare.

Reamintim că, în luna martie, luând cuvântul în cadrul unei audieri cu europarlamentarii, Malmstrom declara că, în viitor, guvernele ar trebui să numească “o listă limitată de judecători de încredere care vor decide asupra tuturor cazurilor de investiţii legate de TTIP."

Un tribunal multilateral “va fi mult mai eficient în utilizarea resurselor şi va avea o legitimitate mai mare”, a adăugat ea.

Marţi, într-o postare pe un blog, Malmstrom a descris "sistemul tradiţional ISDS" ca "nefiind potrivit acestui scop în secolul 21".

"Noua noastră abordare oferă asigurări că un stat nu poate fi niciodată forţat să îşi schimbe legislaţia, ci doar să plătească compensaţii corecte în cazurile în care investitorul a fost tratat nedrept”, a adăugat ea.

Malmstrom şi-a prezentat miercuri propunerile către europarlamentarii din Comitetul pentru Comerţ Internaţional, iar joi le va prezenta miniştrilor de comerţ. Dacă sunt aprobate, aceste propuneri ar putea deveni o bază pentru negocierile cu SUA.

ISDS a devenit unul dintre cele mai disputate elemente în cadrul discuţiilor întreu UE-SUA, care şi-au finalizat cea de-a 9-a lor rundă. Criticii procesului susţin că arbitrajele sunt desfăşurate în secret de către avocaţii în dreptul comercial şi că antemenţionata clauză ar permite companiilor să dea în judecată guverne care adoptă legislaţii de protecţie socială ce ar putea afecta investiţiile companiilor.

Un astfel de caz este procesul deschis de gigantul multinaţional Philip Morris împotriva guvernului australian, care a adoptat o noi legislaţie ce impune pachete fără însemne de marcă (ambalaj generic) pentru ţigările vândute în Australia.

După amplificarea temerilor în privinţa TTIP, Comisia Europeană a deschis o consultare online pe o perioadă de trei luni în martie 2014 şi a suspendat discuţiile despre ISDS cu oficialii americani ai comerţului.

În urma consultărilor, Comisia a publicat, în ianuarie 2015 un raport de 140 de pagini din care reiese că aproximativ 97% dintre repondenţi s-au opus introducerii ISDS.

În consecinţă, Comisia Europeană are un rol ingrat. Pe de o parte este presată de guvernul american să includă clauza de protecţie a investitorilor în orice tratat comercial, iar pe de alta parte trebuie să răspundă unui număr din ce în ce mai mare de cetăţeni ai UE care resping categoric mecanismele ISDS.

Pe de altă parte critici acerbi ai TTIP precum Michael Efler susţin că propunerea Ceciliei Malmstrom nu rezolvă rădăcina problemei. ISDS acordă investitorilor străini acces la măsuri legale împotriva oricărei acţiuni a unui stat suveran, de limitare a intereselor sau profiturilor acestora. Cetăţenii, companiile locale sau domestice au acces la proceduri legale normale. Spre deosebire de aceştia, investitorii străini capătă drepturi suplimentare, fără să aibă obligaţii suplimentare - de exemplu legate de mediu, sau securitatea muncii".

Conform unei coaliţii de ONG-uri europene numite "Stop TTIP", acorduri de tip ISDS cu SUA sau Canada sunt superflue, existând deja investiţii bilaterale masive între state, care sunt echipate cu suficiente măsuri legislative şi mecanisme de protecţie. Introducerea de clauzei ISDS este probabil să cauzeze apariţia unui număr mare de procese, din moment ce clauzele sale sunt suficient de vag definite pentru a permite multor companii americane sau canadiene să folosească acest sistem judiciar paralel.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.