Consumatorii de presă din Moldova primesc produse mediatice unilaterale, tendenţioase şi lipsite de echilibru

”Tendinţele de încălcare a normelor deontologice şi de utilizare a tehnicilor caracteristice propagandei şi manipulării s-au menţinut pe parcursul lunilor mai, iunie şi iulie 2016, iar în unele cazuri, acestea s-au amplificat şi diversificat”, se arată în ultimul Raport de monitorizare ”Elemente de propagandă, manipulare informaţională şi încălcare a normelor deontologiei jurnalistice în spaţiul mediatic autohton” lansat pe 23 august la Chişinău de către Centrul pentru Jurnalism Independent.

Metodologia a fost axată pe partea calitativă a ştirilor, a declarat preşedinta Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu. ”Am monitorizat 12 instituţii media din audiovizual şi publicaţii online, inclusiv din Găgăuzia şi regiunea Transnistreană. Ne-a interesat însă aspectul calitativ al acestor ştiri, dacă ştirile elaborate au fost în conformitate cu standardele profesionale şi codul deontologic al jurnaliştilor din Moldova”, a subliniat Nadine Gogu.

În linii generale, ”tendinţele pe care le-am constatat în ultima perioadă reflectă că lucrurile s-au înrăutăţit. În raportul pe care îl lansăm astăzi veţi observa cum jurnaliştii prin metode subtile, alteori mai puţin subtile, manipulează informaţia pentru a transmite informaţie falsă şi denigratoare”, a notat preşedinta Centrului pentru Jurnalism Independent.

Printre subiectele monitorizate de către experta media Viorica Zaharia pentru al treilea raport de monitorizare al presei s-au regăsit subiectele de interes public din ţară, printre care congresul de constituire a Partidului Acţiune şi Solidaritate, alegerea unui nou preşedinte în fruntea Partidului Democrat Liberal din Moldova, subiectul Gofman, vizita lui Dmitri Rogozin la Chişinău, arestul omului de afaceri Veaceslav Platon la Kiev, cât şi unele ştiri externe cum ar fi eliberarea din detenţie a aviatoarei ucrainene Nadejda Savcenko.

În urma monitorizării, experţii au constatat că, cel mai frecvent, ”abaterile au fost făcute în cadrul buletinelor informaţionale de la Publika TV, RTR Vesti, Ren TV, Jurnal TV şi Sputnik.md”, se menţionează în raport.

Printre cele mai des întâlnite metode de manipulare folosite de către unele instituţii media din Moldova, observate de experţi pe tot parcursul studiului, sunt prezentarea selectivă a faptelor, omisiunea subiectelor importante de pe agenda zilei, interpretarea faptelor, transferul de imagine negativă cât şi mimarea pluralismului de opinii. De exemplu, în cazurile portalurilor ruseşti retransmise pe teritoriul Republicii Moldova, unele subiecte care au tangenţă cu situaţia din Ucraina sunt prezentate într-o manieră tendenţioasă şi propagandistică, exclusiv din perspectiva Federaţiei Ruse şi în detrimentul informării complete şi echidistante, a precizat experta Viorica Zaharia.

Şi în cazurile subiectelor politice din ţară, experţii afirmă că o bună parte din instituţiile monitorizate pe parcursul studiului tind să favorizeze unii actori politici, în timp ce alţii sunt omişi din buletinele lor informaţionale. Astfel că, în pofida faptului că ultimul Barometru al Opiniei Publice o plasează pe Maia Sandu pe locul doi în topul preferinţelor oamenilor pentru alegerile prezidenţiale din această toamnă, mai multe instituţii media au omis în totalitate prezentarea informaţiei despre congresul de constituire a partidului condus de către Sandu în luna mai.

În cazul vizitei lui Dmitri Rogozin la Chişinău în luna iulie curent, dacă unele portaluri au evitat să includă informaţia de context, cum ar fi istoricul relaţiilor dintre Rogozin şi Moldova, atunci când cu doi ani în urmă acesta a încercat să ducă cu el clandestin mii de semnături de la Tiraspol prin care se cerea recunoaşterea independenţei teritoriului separatist, ocolind astfel autorităţile din Republica Moldova, atunci altele au prezentat în mod favorabil vizita acestuia omiţând să precizeze că demnitarul rus a fost întâmpinat cu proteste la aeroport, a punctat Zaharia.

Astfel, verdictul experţilor media este că o parte din instituţiile media monitorizate au reflectat evenimentele din cadrul studiului prin exagerarea de fapte, prezentarea unilaterală, etichetarea şi amestecarea faptelor cu opinii. În consecinţă, consumatorii de media din Republica Moldova riscă să se informeze din surse care produc informaţii unilaterale, tendenţioase şi lipsite de echilibru, se arată în concluzia raportului. O altă concluzie a studiului este faptul că subiectele politice rămân sensibile în faţa manipulării.

În acest context, Consiliul Coordonator al Audiovizualului, cât şi asociaţiile de presă independente au fost îndemnate să monitorizeze modul în care radiodifuzorii asigură pluralismul de opinii, respectă legislaţia autohtonă şi să manifeste o poziţie tranşantă în cazurile în care apar semnale că o instituţie media răspândeşte falsuri.

Consumatorii de media sunt îndemnaţi să adopte o abordare critică a informaţiei şi să consulte cât mai multe surse de media pentru a evita riscul de a primi informaţii eronate şi manipulatoare.