Fostul lider rus Gorbaciov despre puciul din 1991

La 25 de ani de la aniversarea puciului eşuat de la Moscova, care a avut drept rezultat detronarea ultimului preşedintre sovietic şi ascensiunea la putere a lui Boris Yelţîn, într-un interviu acordat agenţiei Interfax, Mihail Gorbaciov a vorbit deschis despre situaţia Uniunii Sovietice la momentul respectiv şi despre unele înţelegeri făcute cu Occidentul.

Ideea prezentă pe întregul parcurs al interviului pare să fie o critică vehementă la adresa intervenţionismului occidental.

Se pare că atunci când prăbuşirea Uniunii Sovietice părea iminentă, Gorbaciov a atras atenţia unor urechi surde:

"Le-am spus americanilor: încercaţi să impuneţi democraţia naţiunilor diferitelor ţări, distribuind-o precum cafeaua în pungi, dar noi trebuie să dăm oamenilor o şansă de a-şi face propria alegere."

"Soluţiile proaste", impuse de administraţiile americane altor naţiuni, a adăugat Gorbaciov, sunt inevitabile şi dincolo de puterea preşedintelui. "Chiar şi preşedintele Obama ales în mod democratic şi care se bucură în acest sens de o autoritate semnificativă în SUA, a eşuat să schimbe acest curs", a notat fostul preşedinte sovietic.

Nemulţumirea lui pare să fie înrădăcinată în modul în care a reacţionat SUA la prăbuşirea Uniunii Sovietice, menţionând că "SUA nu a vrut ca Uniunea Sovietică să devină un stat democratic puternic."

Potrivit lui Gorbaciov, care pare convins că URSS ar fi putut redeveni un stat normal după teroarea regimului comunist, susţine că reformele şi schimbările erau deja în curs de desfăşurare, iar descentralizarea Uniunii Sovietice era doar o chestiune de timp. La acea vreme, oficialii americani s-au temut că politicile unilaterale ... [sau] politica de dominaţie a SUA în afacerile globale" nu ar mai fi funcţionat, a adăugat Gorbaciov, fapt care i-a determinat pe oficialii americani să facă presiuni pentru a genera un colaps total al Rusiei, în loc să lase cadavrul URSS să ia un curs normal.

El a continuat:

"Şi apoi, când au pariat pe Boris Elţîn, scopul lor a fost acelaşi - de a preveni ca Rusia să devină un stat democratic puternic. Amintiţi-vă, atunci când Uniunea [Sovietică] s-a prăbuşit, care a fost reacţia Occidentului la acest eveniment tragic? Au spus: "este un dar de la Dumnezeu." Iar când Rusia era la pământ, preşedintele american a aplaudat în mod deschis conducerea rusă a timpului", a mai precizat ultimul ţar comunist al Rusiei, care a evitat să vorbească despre marile crime împotriva umanităţii comise de Kremlinul comunist.

În timpul interviului, potrivit RT, Gorbaciov a admis că căderea Uniunii nu s-a datorat în principal intervenţiei străine. În schimb, el a declarat că "autorităţile, şi chiar el însuşi, au întârziat cu reformele care au fost imperios necesare." Reformele includeau înlocuirea "planificării centralizate a guvernului, care era un semn distinctiv al sistemului sovietic, cu o mai mare încredere în forţele pieţei".

Linia pe care o schiţează Gorbaciov ca posibilă, este foarte asemănătoare cu cea adoptată de regimul comunist de la Beijing, care a aruncat la coş ideologia comunistă, păstrând doar teroarea care a asigurat existenţa regimurilor comuniste oriunde în lume.

Unii analişti sunt de părere că dezintegrarea Rusiei a fost produsă de eşecul economiei de tip comunist, care nu a funcţionat nicăieri în lume. Alţii sunt de părere că războiul împotriva comunismului a fost câştigat de Occident cu ajutorul tehnologiei şi Marii Finanţe, iar o a treia categorie de observatori suspectează că, de fapt, dizolvarea URSS, urmată extrem de rapid de reunirea Germaniei, nu ar fi fost decât un plan al liderilor comunişti de a încerca să controleze Occidentul cu o versiune de Comunism 2.0 - celebrul marxism cultural - aşa cum a fost el definit de şcoala de la Frankfurt.

În recentul interviu Gorbaciov omite să arate că o liberalizare economică la acel moment era imposibilă fără o creştere a transparenţei şi îmbunătăţire a situaţiei drepturilor omului şi a libertăţii de expresie, iar acestea erau imposibile dată fiind construirea imperiului comunist pe crime în masă.

Renunţarea la sistemul economiei centralizate, de tip socialist, a fost implementată peste tot în fostele ţări comuniste din Europa de Est, Rusia şi chiar China comunistă de astăzi, cu toate acestea - în mod uimitor - crimele comunismului şi caracterul disctructiv al ideologiei marxiste nu au fost niciodată condamnate sistematic şi oficial, eventual printr-un tribunal de tip Nuremberg.

Referitor la momentul 1991, Gorbaciov susţine teoria "duşmanilor din afară", spunând că, odată ce ţara se pregătea "să lanseze [reforme], remodelarea întregului sistem de gestionare a Uniunii [Sovietice] ... oponenţii noştri ştiau de asemenea că lucrurile trebuiau implememntate imediat".

După părerea lui Gorbaciov, Occidentul ar fi ştiut "că existau contradicţii, că forma veche a Uniunii nu mai "îndeplinea necesităţile ţării, şi că URSS "trebuia reformat, descentralizat, dar nu distrus" - lucruri care par toate eufemisme pentru crimele în serie şi regimul de teroare instaurat de Lenin şi continuat de Stalin şi ceilalţi lideri ruşi.

Gorbaciov a încheiat arătând că, în timpul programului său de liberalizare, odată ce a permis încrederii să devină aroganţă, lucrurile au scăpat de sub control.