Veaceslav Negruţă: Memorandumul cu FMI este unica garanţie de previzibilitate în R.M. pentru următorii ani
alte articole
Noul „acord la nivel de staff” al Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internaţional a fost dezbătut marţi, 22 august de experţi întruniţi în cadrul unei dezbateri publice cu tema: „Importanţa economico-politică a Acordului Republicii Moldova cu FMI şi capacitatea politică de a-l implementa”.
În pofida acordului cu FMI, dilema despre ce face Republica Moldova mai departe, la nivel de politici economice, sociale încă persistă, a notat expertul economic Roman Chircă. Astfel, analistul şi-a exprimat îndoiala că un eventual acord stabilit cu FMI ar putea crea un mediu sustenabil pentru dezvoltarea Republicii Moldova în viitor.
O opinie diferită a avut fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţă, care a susţinut că un memorandum cu politici economice şi sociale cu FMI este “cu regret, unica şansă şi soluţie pentru Republica Moldova de a ieşi din izolarea în care a fost băgată de propriile autorităţi”. Astfel, neavând o înţelegere cu Fondul Monetar, pentru Republica Moldova ar însemna şi lipsa unui program de politici coerente economice, financiare şi sociale, a subliniat fostul ministru în cadrul dezabterilor.
În acelaşi context, s-a discutat şi despre rolul autorităţilor de la guvernare în implementarea precondiţiilor înaintate de către FMI Moldovei în memorandum. Potrivit lui Negruţă, notabil este faptul că scrisoarea de intenţie adresată FMIa fost semnată de patru angajaţi din guvern şi paradoxal, chiar dacă în puţin timp Guvernul şi Parlamentul vor trebui să înceapă realizarea reformelor cerute de către FMI, conţinutul documentului nu a fost făcut public celorlalţi membri ai Guvernului ori Parlamentului.
Totodată, în opinia experţilor, perioada în care o decizie definitivă a FMI va fi luată la Washington, ar putea fi marcată de unele surprize. Aceasta s-ar datora faptului că precondiţiile din memorandum vizează subiecte şi aspecte foarte sensibile pentru Republica Moldova, a comentat fostul ministru al Finanţelor. De exemplu, au fost deja făcute publice unele aspecte din memorandum şi se ştie că readucerea credibilităţii sectorului bancar ocupă circa 60% din cerinţele FMI. Alte aspecte, la fel de importante, potrivit participanţilor la dezbatere, ţin de modificările la bugetul pentru anul 2016, unele garanţii că miliardele dispărute din sistemul bancar vor fi restituite şi un şir de reforme structurale care implică reforma justiţiei şi lupta cu corupţia.
În acest context, Negruţă a sublinist că această serie de reforme trebuie îndeplinite chiar în ajunul perioadei electorale, iar asta urmează să testeze veridicitatea angajamentelor clasei politice de la Chişinău şi voinţa politică a acestora.
Şi analistul politic Igor Boţan a comentat că guvernul nu mai are câmp de manevră. “Ne uităm la această guvernare care abia gâfâie şi abia se menţine pe picioare şi ea anunţă reforme extraordinar de complicate pe care, de-a lungul anilor, nimeni nu le-a implementat. Iniţierea reformelor semnificative putea fi făcută prin anii 2010-2013, când condiţiile în care era ţara noastră erau relativ bune”, a opinat Boţan.
În schimb, “guvernanţii noştri în ajunul alegerilor parlamentare din 2014 nu au fost interesaţi de relaţiile cu FMI pentru că îşi doreau să aibă mâinile dezlegate. După ce şi-au obţinut mandatul, a apărut furtul miliardului, curăţarea scenei politice a ţapilor ispăşitori de către actualul partid de guvernământ etc.” Respectiv, doar după ce s-au văzut la cârmă, actualii guvernanţi au sesizat că nu mai au câmp de manevră, iar acum, strânşi la perete vor trebui să accepte cele mai dure condiţii, a conchis analistul politic.
După vizita delegaţiei Fondului Monetar Internaţional în Republica Moldova la începutul lunii iulie curent, FMI-ul a anunţat că s-a ajuns la un “acord la nivel de staff”. O decizie finală urmează să fie luată de către board-ul executiv al fondului monetar în luna octombrie. Notabil este faptul că acordul tehnic cu FMI a acţionat şi în calitate de catalizator în deblocarea parţială şi a altor finanţări externe. Astfel, pe 24 august, Republica Moldova va primi prima tranşă de 60 milioane euro din creditul de 150 milioane euro promis de către România.
