Cine vrea să cumpere Financial Times?

Magnatul australian Rupert Murdoch, 15 ianuarie 2012 în Beverly Hills, California.
Magnatul australian Rupert Murdoch, 15 ianuarie 2012 în Beverly Hills, California. (Jason Merritt / Getty Images)

Controversatul magnat al presei Rupert Murdoch, sau mogul cum îl mai numesc publicaţiile de peste ocean, şi Abu Dhabi Media Group (ADMG) negociază cumpărarea grupului Financial Times de la compania britanică Pearson, pentru suma modică de 1,2 miliarde de dolari americani, titra vineri revista malaieziană The Edge Review.

Discuţiile care durează de peste o lună s-ar putea încheia săptămâna viitoare.

Citând surse apropiate de negocieri, fără a le nominaliza însă, The Edge Review mentionează că mogulul australiano-american şi Abu Dhabi Media Group, negociază cumpărarea grupului Financial Times, grup ce include pe lângă prestigiosul ziar cu acelaşi nume şi nu mai puţin celebra publicaţie The Economist.

În prima fază, Abu Dhabi Media Group ar urma sa deţină 75% din acţiunile grupului, iar Murdoch restul de 25%. Magnatul ar avea intenţia să răscumpere ulterior 25% din acţiuni de la ADMG , potrivit unui responsabil citat de The Edge Review.

Ce anume cumpără Murdoch şi Abu Dhabi Media Group

Miza tranzacţiei este mare, şi nu numai în termeni de bani. Evaluată anul trecut la peste un miliard de euro, Financial Times este un nume sinonim cu credibilitatea. Brandul Financial Times ar oferi noilor proprietari renume, influenţă şi un portofoliu impresionant de clienţi.

Nu se ştie oficial cât şi ce din FT cumpără Murdoch şi ADMG.

Dar:

Financial Times nu include doar ziarul cu acelaşi nume ci şi 50% din The Economist (dată drept ţintă a lui Murdoch) şi cunoscuta revistă publicată în China, RUI. Plus alte publicaţii locale şi online, plus publicaţii internaţionale cu statut de joint-venture, precum Vedomosti, din Rusia. FT este editorul (publisher) al The Banker, Money Management şi Financial Adviser, publicaţie dedicată consilierilor financiari, This is Africa, fDi intelligence şi Professional Wealth Management (PWM).

Financial Times ajunge pretutindeni pe glob. Cititorii FT şi Economist sunt oamenii care dau orientarea economică a lumii în care trăim.

FT are o audienţă medie zilnică de 2,2 milioane de oameni din mediul de afaceri de pe întreaga planetă, peste 4,5 milioane de utilizatori înregistraţi, peste 285.000 de abonaţi online, precum şi 600.000 de abonaţi cu plată.

Ediţia FT în limba chineză are mai mult de 1,7 milioane de utilizatori înregistraţi. Tirajul mediu zilnic al Financial Times, pentru toate ediţiile din lume, combinate, a fost de 256 de mii de exemplare în luna mai a acestui an.

Ca şi audienţă, FT se adresează oamenilor de afaceri şi finanţiştilor de vârf.

Conform unui sondaj efectuat printre managerii din cele mai mari instituţii financiare din lume, FT este considerat cel mai important ziar de afaceri, ajungând la 36% dintre factorii de decizie ce influenţează finanţele lumii, cu 11% mai mult decât principalul său concurent, Wall Street Jurnal.

The Economist, a cărei cumpărare este şi ea negociată de Murdoch & Comp ca parte a consorţiului Financial Times, este consideră, alături de Financial Times, ca fiind publicaţia cea mai credibilă în materie de probleme financiare şi economice printre profesioniştii din domeniul investiţiilor. Cei mai influenţi investitori profesionişti (cei care au gestionat personal fonduri active în valoare de 5 miliarde de dolari sau mai mult) plasează The Economist pe locul 3 într-un top al încrederii.

Trustul britanic Financial Times deţine, de asemenea, unica revistă din China comunistă publicată în limba chineză de către un grup străin şi nu de o companie mixtă în care să fie implicat şi capital autohton.

Numită "Rui", cuvânt ce se traduce în chineză prin "inteligenţă", revista se adresează elitei economice chineze. În paginile ei, afaceriştii chinezi pot citi atât articole de life style cât şi sfaturi despre investiţii financiare inteligente. Rui publică atât informaţii legate de economia Chinei, cât şi materiale traduse din publicaţii ale grupului Financial Times, precum Financial Times Wealth, un supliment trimestrial în limba engleză, relansat în acest an.

Publicată lunar, ajunge pe birourile a peste 80.000 de manageri de top chinezi.

Cine sunt cei doi cumpărători?

Despre Abu Dhabi Media se ştiu relativ puţine lucruri.

Partenerul lui Murdoch este o companie media cu sediul în Abu Dhabi, capitala Emiratelor Arabe Unite. Din iunie 2009, compania deţine Televiziunea Abu Dhabi, Abu Dhabi Sports Channel, Emirates Canal TV , o serie de posturi de radio printre care Abu Dhabi Radio, câteva ziare şi reviste printre care ziarul Al Ittihad , revista Super, ziarul naţional, Image Nation etc. şi alte companii, inclusiv Unite Printing Press. Societatea a fost înfiinţată în 2007 şi este deţinută de guvernul din Abu Dhabi.

Abu Dhabi Media are deja rădăcini puternice peste ocean, în ţara lui Financial Times.

Subsidiara sa, Image Nation derulează investiţiile grupului în domeniul filmului. În septembrie 2008, compania a semnat un contract estimat la peste jumătate de miliard de dolari pentru producţia de filme, showuri de televiziune, documentare, Warner Bros.

În octombrie 2008, Image Nation a anunţat învestiţii de 100 milioane de dolari în finanţarea a 10-15 filme Naţional Geografic Film până în 2012-2013.

Aparent nu există multe legături între Abu Dhabi Media şi Financial Times. În Octombrie 2008, Abu Dhabi Media a anunţat crearea Abu Dhabi Media Zone, un centru de 200.000 de metri pătraţi dedicat companiilor mass-media străine. CNN, HarperCollins, Random House, BBC, The Financial Times şi Fundaţia Thomson Reuters a fost de acord să îşi deschidă centre de operaţiuni în campusul deschis de arabi, câteva dintre companii oferind cursuri de formare în jurnalism şi realizarea de filme pentru studenţi arabi.

Despre Murdoch, se ştie mult mai mult

În termeni de business, numele lui Murdoch este sinonim cu News Corp. Grupul deţine, printre altele, Wall Street Journal şi New York Post, precum şi postul de televiziune american Fox şi studiourile 20th Century Fox.

Astăzi, la Bursa din New York, mega concernul lui Murdoch a fost oficial împărţit în două entităţi distincte, prima, News Corp va reuni jurnalele, în timp ce o nouă entitate denumită '21st Century Fox' va reuni studiourile şi televiziunile. Filmul, una dintre afacerile centrale ale Image Nation, partea vizibilă în SUA a trustului din Abu Dhabi...

Afacerile concernului lui Murdoch sunt estimate la $34 bilioane de dolari.

În termeni simplişti, Murdoch este un personaj complicat. În 2011, Rupert Murdoch s-a văzut nevoit să desfiinţeze redacţia popularului său tabloid britanic, News of The World, în urma unor acuzaţii grave din partea poliţiei londoneze, Scotland Yard.

Cele mai grave acuzaţii au fost cele de interceptare a telefoanelor mobile ale celor ucişi în atentatele teroriste din 11 septembrie 2011.

Şocantă pentru britanici a fost lipsa de etică a News of The World în cazul unei fetiţei răpite pe 21 martie 2002, Milly Dowler, în vârstă de 13 ani.

Ziariştii au fost acuzaţi că ulterior răpirii, au interceptat telefonul mobil al fetiţei şi au aflat că a fost omorâtă, dar nu au dezvăluit poliţiei aceste informaţii, ceea ce a perturbat ancheta grav. News of the World ar fi putut pune capăt suferinţei din inimile părinţilor fetiţei care sperau în tot acest timp că Milly este în viaţă.

Au preferat însă să publice ştiri despre căutările fetei. Povestea lui Milly Dowler s-a vândut ca pâinea caldă, transformându-se într-un adevărat serial, iar News of The World avea telecomanda. Agonia şi speranţele rudelor au fost prelungite ani de zile. A circulat informaţia, considerată revoltătoare de britanici, că publicaţia ar fi interceptat şi convorbirile şi mesajele private ale părinţilor îndureraţi.

Într-o conferinţă de presă din 8 iulie 2011, de pe Downing Street, Londra, premierul britanic David Cameron declara, în legătură cu cazul fetiţei Milly că, că “Nu pot să-mi imaginez ce a fost în capul persoanelor care au făcut aşa ceva.”, referindu-se la cazul lui Milly şi la cei de la News of the World.

În termeni de orientare politică, Murdoch este acuzat de comunism. Murdoch ”a flatat lideri PCC şi a făcut afaceri cu copiii lor”, s-a întâlnit în mod repetat cu membri de vază ai Biroului Politic al PCC, cooperează îndeaproape cu cenzori şi reţelele de propagandă a Partidul Comunist Chinez (PCC) şi ”cultivă relaţii politice cu comuniştii în speranţa că aceştia îi vor susţine planurile de afaceri, reiese dintr-un amplu raport publicat de New York Times.

Murdoch, afirmă publicaţia americană, ”susţine de multe ori politicile” liderilor de la Beijing şi ”îi atacă pe criticii lor”.

Mai mult, dezvăluie presa, puternicul om de afaceri deţine şi o reţea de televiziune numită Star TV. La un moment dat televiziunea prelua ştiri de la BBC. Dar după faimosul incident când comunişti au atacat civili neînarmaţi în Piaţa Tiananmen, afiliata BBC , Star TV a arătat în mod repetat o spectaculoasă filmare, devenită ulterior emblematică pentru spiritul revoltei din Tiananmen, cu un om care stătea neclintit în faţa unui tanc.

Comuniştii s-au plâns. Iar Murdoch, căruia îi place să afişeze imaginea unui campion al drepturilor omului şi al libertăţii de exprimare, în condiţiile unei pieţe libere – i-a cerut BBC să nu îl mai arate atât de des. Dar BBC a continuat să transmită clipul iar comuniştii au continuat să se plângă, şi, în final, Murdoch a ordonat reţelei sale chineze să renunţe la canalul de ştiri BBC cu totul. El a insistat că aceasta a fost o decizie de afaceri şi că politica nu a avut nicio legătură cu acest lucru, desigur, îndulcind hapul cu o glumă de gen "oricum reporterii BBC chiar îşi doreau să petreacă mai mult timp cu familiile lor."

Ulterior, preşedintele Chinei l-a lăudat pe Murdoch pentru abordarea ”obiectivă” a ştirilor politice chineze. Relaţiile sale de prietenie cu comuniştii chinezi s-au dovedit a fi avantajoase pentru american. După ce BBC a ieşit din grila departamentului TV pentru a intra în graţiile departamentului propagandei chineze, lui Murdoch i-a fost încredinţat un contract de participare la realizarea designului sitului web al CCTV, gigantica reţea oficială de televiziune chineză, numită de Time ”principala arma de propagandă a Partidului Comunist”.

Murdoch a ajutat de asemenea la lansarea sitului web al ziarului oficial al PCC, Cotidianul Poporului. Tot Murdoch i-a ajutat pe chinezi să dezvolte un sistem de criptare pentru televiziune, ceea ce se va dovedi fără îndoială util în suprimarea dizidenţei, în viitor.

Versiunea chineză a MySpace, realizată cu participarea lui Murdoch, respectă toate regulile de cenzură tipic comunistă, inclusiv includerea unui built-in link pentru ca userii să poată raporta ”autorităţilor informaţiile necorespunzătoare”.

Murdoch face afaceri şi cu naţiunea comunistă Cuba, care adăposteşte unul din multele paradisuri fiscale unde afaceristul îşi ţine bani pentru a evita fiscul american.

Cenzură? Comunism? Oportunism, sau toate trei la un singur loc?

Întrebarea care se pune având în vedere profilul lui Murdoch este ce conţinut şi orientare vor avea pe viitor Financial Time şi The Economist dacă Murdoch le va cumpăra?

Ce tip de informaţie şi ce orientare vor avea publicaţiile ce ajung sub ochii finanţiştilor de top? Şi câte interceptări ilegale se vor afla în spatele ştirilor lor?

Dar RUI, publicaţia din China, ce orientare va avea?

La momentul lansării RUI, China a fost dispusă să le permită trusturilor media străine precum Financial Times să publice reviste în limba chineză, sub rezerva ca acestea să nu aibă un conţinut "cu tentă politică".

Ce fel de conţinut va avea RUI, dacă va fi cumpărată de Murdoch şi Abu Dhabi? Din nefericire, cu o China care speră să devină puterea economică numărul unu a lumii nu este greu de imaginat. Rămâne de văzut cum se vor apăra cei care deţin actuala supremaţie economică mondială, SUA, şi cum vor "înghiţi" statele lumii propaganda chineză pe faţă...