Cine are mai multă putere, Angela Merkel sau Rupert Murdoch?
Cancelarul german, Angela Merkel, este fără îndoială una din persoanele cele mai puternice din lume. Rupert Murdoch este patronul News Corporation, unul dintre cele mai mari concerne mediatice din lume şi printre cele mai puternice. Respectivele surse de putere ale acestor două personaje sunt diferite, la fel ca şi modul de a folosi influenţa pe care o deţin, scopurile, sau interesele care îi ghidează. Merkel este liderul unei mari naţiuni, iar Murdoch este patronul unei mari companii private. Totuşi, el susţine că nu se foloseşte de influenţa mijloacelor sale de informare pentru a face presiuni asupra guvernelor sau pentru a influenţa politica, notează luni într-un editorial ziarul El Pais.
Adversarii lui resping aceste afirmaţii şi avertizează că există evidenţe suficiente că Murdoch şi mijloacele sale de informare sunt protagonişti de prim plan. În SUA, detractorii săi acuză televiziunea Fox de parţialitate netă în favoarea Partidului Republican, şi mai recent, faţă de Tea Party. În Marea Britanie, Murdoch a fost nevoit să se prezinte, în urmă cu câteva luni, în faţa unei comisii a Parlamentului britanic care investiga practicile jurnalistice ale tabloidelor. 'Nu am cerut niciodată o favoare vreunui prim ministru', afirmase el. Totuşi, în faţa aceleaşi comisii fostul premier John Major mărturisea că la o cină din 1997 Rupert Murdoch i-a cerut să schimbe politica de apropiere de Europa pe care o urmărea guvernul. Dacă nu o va face, Murdoch avertiza că îi va retrage sprijinul ziarelor sale.
Ed Miliband, liderul Partidului Laburist, declarase şi el în faţa comisiei parlamentare că în opinia sa conglomeratul lui Murdoch 'are un anumit simţ al puterii fără responsabilitate deoarece controlează 37% din presa britanică, alături de postul de televiziune BSkyB'. Au vreo legătură toate astea cu Angela Merkel? Da, şi mai ales cu viitorul Europei. Cum se ştie, premierul britanic David Cameron, a anunţat recent organizarea în 2017 a unui referendum privind rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană. Înainte de acesta, Cameron va încerca să obţină cât mai multe concesii posibile pentru Marea Britanie precum reforme ample asupra modului de operare a acordului între cei 27 de membri. În primul rând, David Cameron vrea să recapete puterea ca deciziile să fie luate în ţară şi nu la Bruxelles de organele Uniunii Europene.
De la agricultură şi pescuit la politica socială, de la reglementările sectorului financiar şi mediul înconjurător şi până la politicile privind imigraţia sau apărarea, Cameron este dispus să angajeze o amplă şi ambiţioasă negociere cu Europa. Interpretările despre care sunt obiectivele lui Cameron şi consecinţele îndrăznelii sale sunt multe şi variate. Pentru unii este vorba de o manevră pentru a se separa de o Europă slăbită şi ştirbită pe plan mondial. Pentru alţii este o tentativă de a şantaja Europa pentru a obţine mai multe avantaje. Iar pentru fostul şef al diplomaţiei germane, Joschka Fischer, este pur şi simplu o nebunie care nu este nici în folosul Marii Britanii nici al Europei şi care răspunde unor interese particulare miope.
Şi nu puţini cred că pentru britanici costul ieşirii din UE este mult prea mare şi că în final nu vor vota majoritar plecarea din Uniune. Fapt ce presupune şi ca opinia publică să fie informată corect şi imparţial asupra costurilor şi beneficiilor de a rămâne sau nu în Uniunea Europeană. Ceea ce până acum nu a fost aşa, iar tabloidele britanice (nu doar ale lui Murdoch) care modelează opinia publică s-au arătat furibunde şi chiar tendenţioase împotriva integrării europene.
De cealaltă parte a toate astea se află Angela Merkel, care va face tot ce-i stă în putinţă pentru a nu intra în istorie ca liderul în al cărui mandat nu a fost salvat proiectul unificării Europei. Deşi continentul poate continua integrarea, fără participarea Marii Britanii, retragerea britanicilor va fi fără îndoială o lovitură grea. Dacă la referendumul din 2017 se va vota da, mişcările anti-integraţioniste din alte ţări europene vor căpăta putere şi vor contagia spiritele separatiste de pe întreg continentul. Pentru asta şi pentru multe altele, Merkel va face totul pentru a împiedica ieşirea Marii Britanii din UE. Se va vedea până la urmă cine are mai multă putere, Murdoch sau Merkel, conchide ziarul.
