China îşi creşte bugetul militar, premierul cere pregătirea de război. Invazia Taiwanului apare mereu la orizont
alte articole
China îşi va mări bugetul militar la 1,35 trilioane de yuani (aproximativ 207,8 miliarde USD) în 2021, cu 6,8% mai mare decât cel pentru 2020, a informat presa chineză de stat pe 6 martie.
În cadrul celei mai importante întâlniri anuale a partidului, cunoscută sub numele de „Cele Două Sesiuni”, pe 5 martie, premierul Li Keqiang a spus: „[Ar trebui] să întărim în mod cuprinzător exerciţiile militare şi să ne pregătim pe deplin pentru război”.
„Construirea unei armate puternice este una dintre sarcinile majore ale [liderului chinez] Xi Jinping. Sloganul său este „o China puternică”, a declarat pentru Epoch Times, pe 7 martie, comentatorul Tang Jingyuan, specializat în politica regimului chinez. „Cred că Xi Jinping va întreprinde acţiuni agresive după ce va începe un nou mandat [în 2022, n.r.]”.
Bugetul militar
Publicaţia chineză Cankao Xiaoxi, controlată de statul chinez, a raportat bugetul militar al Chinei pe 6 martie.
Oarecum ciudat, raportul nu menţiona date oficiale, dar susţinea că acestea provin de la două mass-media din străinătate - iar această abordare indirectă este folosită în mod uzual în momentul în care regimul chinez doreşte să publice informaţii pe care nu vrea să le anunţe oficial, sau pe care intenţionează să le schimbe, fără să îşi asume responsabiitatea pentru publicarea lor.
Raportul afirmă că Beijingul va cheltui 1,35 trilioane de yuani (aproximativ 207,8 miliarde USD) pentru armată în 2021, cu 6,8% mai mult decât în 2020.
Pe 5 martie, premierul Li Keqiang a anunţat: „Ţinta creşterii produsului intern brut [PIB] al Chinei în 2021 nu este mai mică de şase procente”. Bugetul pentru apărare va creşte cu 6,8%, ceea ce reprezintă cu 0,8% mai mult decât creşterea estimată a PIB-ului şi se aliniază cu investiţiile regimului chinez din ultimii ani.
Bugetul militar al Chinei a crescut - cel puţin oficial - cu 6,6 la sută în 2020, 7,5 la sută în 2019, 8,1 la sută în 2018, 6,94 la sută în 2017 şi 7,46 la sută în 2016 - toate cifrele sunt mai mari decât rata de creştere a PIB-ului din anii respectivi, potrivit publicaţiei 21 Century Business Herald, controlate de partidul-stat, care a publicat datele pe 6 martie.
În 2020, economia Chinei a fost afectată de pandemia COVID-19, inundaţii, secete, invazii de lăcuste, pesta porcină africană, iar exporturile au fost în cădere liberă de luni de zile pe fondul pandemiei şi a blocajelor din toată lumea.
Partidul Comunist Chinez a susţinut că rata de creştere a PIB-ului a fost de 2,3% în 2020, dar economiştii chinezi se îndoiesc de veridicitatea datelor şi unii dintre ei au estimat că rata reală de creştere ar putea fi negativă. În acelaşi an, China şi-a mărit bugetul pentru apărare cu 6,6% şi a cheltuit 1,27 trilioane de yuani (194 miliarde USD) pentru cheltuieli militare.
Ambiţie
Premierul chinez a declarat, în raportul său prezentat „Celor Două Sesiuni”, că regimul intenţionează să-şi consolideze armata în 2021 prin: politică, reformă, tehnologii, atragerea de noi talente şi gestionarea prin legi.
Li Keqiang a cerut, de asemenea, guvernelor locale de la diferite niveluri să sprijine dezvoltarea armatei.
În documentul întocmit, intitulat „Al paisprezecelea plan cincinal pentru dezvoltarea economică şi socială naţională a Chinei şi schiţa obiectivelor pe termen lung pentru 2035”, care a fost publicat pentru prima dată pentru „Cele Două Sesiuni” din 5 martie, regimul a subliniat că armata trebuie să fie loială Partidului Comunist Chinez.
Documentul propunea cinci domenii pentru care dezvoltarea tehnologică este crucială: ocean, spaţiu, spaţiu cibernetic, biologie, energie alternativă, inteligenţă artificială (AI) şi tehnologie cuantică.
Războiul întregului popor, doctrina favorită a comunismului
Planul afirma că evoluţiile tehnologice trebuie realizate prin cooperarea dintre militari şi civili, un program de lungă durată al regimului chinez - cunoscut agenţiilor de informaţii occidentale - numit „fuziunea civil-militară”.
Documentul explică: „Militarii şi civilii ar trebui să planifice dezvoltarea tehnologiei în ansamblu, să împartă resursele şi facilităţile, să transfere tehnologii în ambele câmpuri de utilizare şi să dezvolte împreună afacerile cheie”.
Planul menţiona resursele umane: „Consolidarea pregătirii comune a personalului militar şi civil, definitivarea sistemului care face ca personalul să lucreze fie pentru militari, fie pentru civili, stabilirea unui sistem comun de certificare-calificare [pe care atât militarii, cât şi civilii să îl accepte]”.
Obiective
Pe 28 februarie, Ministerul Apărării Naţionale din China a postat o întrebare pe contul său oficial wechat: „China continuă să-şi consolideze forţa militară şi să arate lumii puterea sa [în ultimii ani]. China devine din ce în ce mai agresivă atunci când este angajată în dispute cu ţările vecine. Înseamnă acest lucru că şi-a schimbat politica de apărare defensivă?”.
Ministerul Apărării susţine, totuşi, că Beijing-ul nu va urmări hegemonia şi nici expansiunea şi crede în apărarea defensivă.
Cu toate acestea, armata chineză a devenit mai agresivă în Strâmtoarea Taiwan şi Marea Chinei de Sud, desfăşurând manevre militare extinse, navigarea cu portavionul din dotare şi trimiterea masivă de avioane de luptă în spaţiul aerian al Taiwanului - pentru a uza starea de disponibilitate a aviaţiei taiwaneze şi a genera cheltuieli masive guvernului de la Taipei. În august 2020, Beijing-ul a lansat rachete balistice în Marea Chinei de Sud vizând portavioane străine virtuale - un mesaj trimis marinei militare americane care desfăşoară, de mai mulţi ani, patrule în zonă, pentru a asigura libertatea de navigaţie.
„Este binecunoscut faptul că regimul chinez doreşte cu nerăbdare să unifice Taiwanul [cu continentul, n.r.]”, a declarat comentatorul Tang Jingyuan. „Este doar o chestiune de sincronizare”.
Tang consideră că Xi Jinping vrea ca ţara sa să concureze cu Statele Unite, motiv pentru care a propus ca motto-ul politic al partidului-stat să fie „o China puternică”. Sloganul lui Xi este diferit de „ridică-te” al fostului lider chinez Mao Zedong, sau de „o China bogată” a lui Deng Xiaoping.
„Regimul chinez consideră că Taiwanul este o adevărată comoară. Vrea să ocupe insula, evoluţie care va întări poziţia regimului de la Beijing în zonă”, a adăugat Tang.
Tang consideră că Xi Jinping intenţionează să invadeze Taiwanul în timpul mandatului lui Joe Biden.
„Autorităţile de la Beijing s-au temut de reacţia SUA şi a aliaţilor săi atunci când plănuiau să unifice Taiwanul cu forţa în ultimele decenii. Acum economia SUA este grav afectată de virusul Wuhan, iar Biden este favorabil Chinei. Este o bună oportunitate ca Beijing-ul să înceapă un război în strâmtoarea Taiwan. Doar că acum nu este momentul potrivit”, a spus Tang.
Jocurile Olimpice de Iarnă din 2022 vor avea loc în Beijing şi vor începe pe 4 februarie. Evenimentul este menit să promoveze pacea, iar China îşi va pierde rolul de gazdă dacă va lansa un război înainte sau în timpul jocurilor, a mai precizat Tang.
„Cel mai important lucru este că Xi Jinping va avea temeri cu privire la poziţia sa internă, mai exact, în partid. Facţiunea lui Jiang Zemin şi susţinătorii lui Hu Jintao nu îl susţin pe Xi Jinping”, a spus Tang. "Dacă Xi Jinping începe războiul acum, îşi va pierde puterea dacă nu poate unifica Taiwan-ul într-un timp foarte scurt ... să zicem o săptămână".
„Prima prioritate a lui Xi Jinping este de a-şi menţine poziţia pentru un alt mandat, care va fi stabilit în toamna anului 2022”, a adăugat Tang. „Dacă administraţia Biden nu îşi arată sprijinul clar şi puternic [faţă de Taiwan], Taiwanul va fi în pericol în acel moment”.
