De ce Belgia nu are interesul să se atingă de activele ruseşti blocate la Bruxelles
Va confisca Europa banii ruşi îngheţaţi la Bruxelles? Şi cum ar putea acest lucru să ne mărească deficitul bugetar cu 1,3 miliarde de euro? Iată tot ce trebuie să ştiţi despre cele 194 de miliarde de euro îngheţate la Bruxelles, potrivit publicaţiei belgiene 7sur7.
Pe scurt, este vorba despre obligaţiuni sau împrumuturi de stat pe care Banca Centrală Rusă le deţinea în Europa la începutul războiului din Ucraina. La câteva zile după izbucnirea conflictului, Europa a anunţat sancţiuni financiare severe împotriva Rusiei. Această decizie a fost luată într-un weekend, când pieţele erau închise, împiedicând astfel Rusia să-şi retragă obligaţiunile. Cea mai mare parte a acestor active, aproximativ 175 de miliarde de euro în 2022, este blocată la Euroclear în Bruxelles.
Această instituţie este uneori numită „notarul lumii financiare”, deoarece gestionează tranzacţii importante între investitori, instituţii financiare şi state. Euroclear are sediul într-un turn de sticlă pe bulevardul Regele Albert al II-lea, lângă Bruxelles-Nord. Statul belgian deţine 12% din capital, în timp ce instituţii financiare belgiene precum Belfius, AG Insurance şi Ethias sunt, de asemenea, acţionari cu o participaţie limitată.
În prezent, activele ruseşti la Euroclear au ajuns la 194 de miliarde de euro. Acest lucru se explică prin faptul că majoritatea obligaţiunilor din 2022 au ajuns la scadenţă, ceea ce înseamnă că banii au fost rambursaţi în numerar, iar Euroclear a investit între timp această sumă, generând câştiguri importante. Însă Euroclear nu poate restitui aceşti bani Băncii Centrale Ruse, din cauza sancţiunilor încă în vigoare.
Banii se află în conturile Băncii Centrale Europene, dar, deoarece Euroclear îi investeşte, generează totuşi profituri. Numai în acest an, aceste câştiguri ar putea ajunge la 5,4 miliarde de euro. Conform legislaţiei belgiene, compania trebuie să plătească 25% impozit pe profit pentru aceste câştiguri.
Acest lucru ar aduce Trezoreriei aproximativ 1,3 miliarde de euro în acest an. Anul trecut, suma a fost chiar de 1,7 miliarde de euro. Această sumă este utilizată în special pentru a finanţa sprijinul belgian acordat Ucrainei, dar şi o parte din eforturile de apărare naţională. În acest fel, banii constituie un element crucial pentru a aduce bugetul apărării la 2% din PIB.
Ce s-ar întâmpla dacă Europa ar confisca aceşti bani "ruseşti"
Europa intenţionează să utilizeze 140 de miliarde de euro deţinute la Euroclear pentru a sprijini Ucraina, dar nu este posibil să se confişte direct aceşti bani.
Deocamdată, Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, propune acordarea acestor 140 de miliarde Ucrainei sub formă de avans temporar, şi nu de donaţie, deoarece ţara are nevoie de 40 de miliarde pe an pentru a-şi finanţa eforturile de război şi reconstrucţie. Ideea este că, odată ce războiul se va termina, Rusia va trebui să plătească despăgubiri Ucrainei, permiţând astfel Euroclear să recupereze banii.
Dacă aceste 140 de miliarde de euro ale Euroclear ar fi transferate Ucrainei, Belgia ar pierde o mare parte din veniturile sale fiscale, deoarece Euroclear ar putea investi mai puţin. Acest lucru ar greva bugetul cu o nouă gaură de peste un miliard de euro, un obstacol suplimentar care vine într-un moment nepotrivit, în plină perioadă de discuţii bugetare cruciale.
De ce este aceasta o pistă periculoasă? Din mai multe motive. În primul rând, activele internaţionale beneficiază de o protecţie juridică foarte strictă. Este imposibil să fie confiscate pur şi simplu, deoarece aceste fonduri se bucură de acelaşi statut inviolabil ca, de exemplu, ambasadele. În plus, dacă ruşii ar revendica aceşti bani după război, ar avea dreptul să o facă.
Rusia ar putea considera acest lucru ca un „act de război” – potrivit deputatului european Johan Van Overtveldt (N-VA) – şi ar putea, la rândul său, să sechestreze active europene. Acest lucru ar putea submina garanţiile întregului sistem financiar internaţional. Banca Centrală Europeană a avertizat deja că euro ar putea pierde o parte importantă din valoarea sa dacă Europa ar merge mai departe pe această cale.
Joi, cu ocazia summitului european, Bart De Wever s-a opus ferm acestei idei în forma sa actuală.
„Aştept să văd temeiul juridic al acestei decizii. Nu este un detaliu. Nici chiar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, activele blocate nu au fost atinse”, a declarat premierul belgian înainte de începerea discuţiilor.
Bart De Wever a fost supus unor presiuni puternice din toate părţile, în special din partea preşedintelui Consiliului European, Antonio Costa, dar nu vrea să-şi dea acordul decât dacă se oferă garanţii europene solide. Ce s-ar întâmpla, de exemplu, dacă s-ar încheia un acord de pace la iniţiativa lui Donald Trump, care ar scuti Rusia de plata reparaţiilor?
În acest caz, potrivit guvernului nostru, banii utilizaţi la Euroclear ar trebui rambursaţi de toate ţările europene. În caz contrar, Euroclear şi statul belgian, în calitate de acţionar important, s-ar afla într-o situaţie foarte delicată, cu o pierdere financiară de 140 de miliarde de euro.
