Vucic nu poate sta pe două scaune: UE obligă Serbia să aleagă tabăra
Parlamentul European a adoptat o rezoluţie care pune Serbia în faţa unei alegeri clare: fie să se alinieze sancţiunilor UE împotriva Rusiei, fie să rişte să-şi piardă perspectivele de aderare la Uniunea Europeană, potrivit site-ului oficial al Parlamentului European, scrie Politico.
Pe 22 octombrie, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie care pune sub semnul întrebării perspectivele Serbiei de aderare la Uniunea Europeană. Documentul critică aspru starea democraţiei din ţară şi îndeamnă Belgradul să-şi alinieze politica externă la cea a UE.
Rezoluţia prevede că integrarea europeană a Serbiei va rămâne posibilă numai dacă sunt îndeplinite câteva condiţii esenţiale: respectarea principiilor democratice şi a statului de drept, respectarea drepturilor fundamentale ale omului şi alinierea deplină la politica externă şi de securitate comună a UE, inclusiv impunerea de sancţiuni împotriva Rusiei.
Europarlamentarii au subliniat că poziţia actuală a autorităţilor sârbe, care încearcă să menţină un echilibru între Moscova şi Bruxelles, este incompatibilă cu un curs european autentic.
„Integrarea europeană necesită nu numai cooperare economică, ci şi solidaritate politică în chestiuni de securitate internaţională”, subliniază nota explicativă.
Rezoluţia a fost adoptată cu 457 de voturi pentru, 103 împotrivă şi 72 abţineri.
Astfel, Parlamentul European a solicitat guvernului lui Aleksandar Vucic să facă o alegere geopolitică clară: fie să continue cooperarea cu UE şi să implementeze reforme democratice, fie să menţină legăturile cu Rusia, ceea ce ar bloca efectiv calea Serbiei către aderarea la UE.
În plus, documentul condamnă deteriorarea democraţiei şi utilizarea excesivă a forţei împotriva protestatarilor în urma evenimentelor recente din Novi Sad.
„În trecut, Poliţia sârbă respecta libertatea de protest şi de întrunire, dar recent am asistat la violenţe împotriva studenţilor, demonstranţilor şi jurnaliştilor, precum şi la utilizarea disproporţionată a forţei”, a declarat comisarul UE pentru extindere, Marta Kos, în timpul sesiunii.
Protestele studenţilor şi ale cetăţenilor din Novi Sad au continuat intermitent de la prăbuşirea acoperişului unei gări feroviare la 1 noiembrie 2024, care a provocat moartea a 15 persoane.
Manifestanţii care cer alegeri anticipate şi demisia preşedintelui Aleksandar Vucic au raportat în repetate rânduri utilizarea de gaze lacrimogene, cătuşe, bastoane şi scuturi de către poliţie.
La 5 septembrie 2025, poliţia a utilizat gaze lacrimogene şi grenade paralizante în incinta campusului universitar.
Organizaţiile pentru drepturile omului, inclusiv Reţeaua pentru Dezvoltarea Societăţii Civile din Balcani (BCSDN), au documentat că, pe 13 august 2025, în timpul protestelor din mai multe oraşe, inclusiv Novi Sad, poliţia a folosit o forţă excesivă, inclusiv bătând civili, desfăşurând unităţi speciale şi efectuând arestări arbitrare.
Cel mai recent, un tribunal sârb a arestat 13 persoane suspectate de implicare în prăbuşirea acoperişului gării din Novi Sad, printre care doi foşti miniştri.
