Putin se teme de o nouă lovitură de stat, pe măsură ce economia Rusiei începe în sfârşit să cedeze
Când forţele speciale ruse l-au scos pe Mihail Hodorkovski sub ameninţarea armei dintr-un avion privat înainte de zori, în Siberia, în octombrie 2003, a fost un moment decisiv în primii ani ai regimului lui Vladimir Putin, potrivit The Telegraph.
Hodorkovski, care controla compania petrolieră şi de gaze Yukos, era atunci cel mai bogat om din Rusia şi fusese deschis critic la adresa preşedintelui. A devenit primul oligarh închis, în timp ce Putin reprima orice semn de disidenţă.
Distrugerea ulterioară a Yukos a marcat începutul sfârşitului oricărei forme de economie de piaţă sau transparenţă în Rusia.
După aproape 22 de ani, Rusia este un stat totalitar. Iar Putin, aparent, îl consideră din nou pe Hodorkovski o ameninţare.
Luna aceasta, Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) l-a acuzat pe Hodorkovski, care trăieşte acum în exil la Londra, şi pe 22 de membri ai Comitetului Antirăzboi al Rusiei că plănuiesc o lovitură de stat.
Potrivit FSB, comitetul – creat pentru a se opune războiului Rusiei din Ucraina – urmăreşte „preluarea violentă a puterii şi răsturnarea ordinii constituţionale din Federaţia Rusă”.
Hodorkovski spune că acuzaţiile sunt minciuni. Kremlinologii afirmă că aceasta este o dovadă clară a unui nou sentiment de vulnerabilitate în centrul statului rus.
„Ne arată că Kremlinul devine paranoic. Putin caută duşmani pentru a-şi consolida regimul”, spune John Herbst, directorul senior al Centrului Eurasia din cadrul Atlantic Council şi fost ambasador al SUA în Ucraina.
Brusc, Putin are multe motive să fie îngrijorat.
Economia Rusiei începe să cedeze. Afacerile au fost paralizate de ratele ridicate ale dobânzilor, costurile de împrumut ale guvernului au explodat, iar ministrul economiei, Maxim Reşetnikov, a avertizat în iunie că ţara este „pe marginea recesiunii”. Avertismentele privind o posibilă avalanşă de datorii neperformante care ar putea declanşa o criză financiară se înmulţesc.
Mici focare de protest încep să apară. La începutul acestei luni, sute de oameni s-au adunat într-o piaţă din Sankt Petersburg pentru a cânta o melodie interzisă, cerând răsturnarea lui Putin.
Între timp, Ucraina şi-a intensificat agresiv atacurile cu drone asupra rafinăriilor ruseşti de petrol, afectând grav aprovizionarea ţării cu benzină.
Acum Donald Trump înăspreşte presiunea. După frustrarea cauzată de lipsa de progres în încheierea războiului din Ucraina, preşedintele SUA a anunţat miercuri noi sancţiuni împotriva a două dintre cele mai mari companii petroliere din Rusia, Rosneft şi Lukoil.
India şi China, principalii cumpărători de petrol rusesc de la începutul războiului, au răspuns reducând achiziţiile. Aceasta ameninţă să taie veniturile cruciale din petrol care alimentează maşina de război a lui Putin – şi statul rus însuşi.
„Pentru prima dată în trei ani şi jumătate, Rusia este cu adevărat rănită. Cred că există o oarecare panică”, spune Timothy Ash, cercetător asociat la programul Rusia şi Eurasia de la Chatham House.
Criză bancară la orizont
Economia Rusiei a fost până acum remarcabil de rezistentă în timpul războiului cu Ucraina, sfidând previziunile privind colapsul ei după primul val de sancţiuni globale.
Unul dintre motivele pentru care a rezistat până acum este faptul că Kremlinul a forţat băncile să acorde credite companiilor de apărare, în loc să folosească bani publici.
Pentru a face asta, le-a permis să ofere împrumuturi fără verificările de credit obişnuite sau rezervele pentru acoperirea eventualelor neplăţi.
„Ei au finanţat războiul cu bani împrumutaţi tot timpul, doar că nu apărea în bilanţul statului”, spune Craig Kennedy, de la Centrul Davis pentru Studii Ruse şi Eurasiatice al Universităţii Harvard.
Kennedy are experienţă directă în felul în care operează ruşii. A fost vicepreşedinte la Bank of America Merrill Lynch şi a condus finanţarea celei mai mari tranzacţii corporative din istoria Rusiei în timpul carierei sale bancare.
„Aceasta este doar o gaură neagră a datoriilor, şi nimeni nu ştie exact câte vor rămâne neplătite când vor ajunge la scadenţă”, a avertizat el.
Sumele implicate sunt uriaşe. Aproximativ 23% – nu mai puţin de 190 miliarde USD – din împrumuturile corporative restante ale băncilor ruse sunt acum către companii din industria armamentului, potrivit analizei lui Kennedy. Aceasta echivalează cu aproximativ 37% din bugetul anual al statului.
Nu doar că aceşti bani au fost împrumutaţi fără verificări de credit corespunzătoare, dar au fost direcţionaţi către un sector cu un istoric prost de plată. Toate sectoarele din Rusia se confruntă, de asemenea, cu problema ratelor ridicate ale dobânzilor. Rata băncii centrale a atins un maxim al ultimelor două decenii de 21% în octombrie trecut şi se situează acum la 16,5%.
Serghei Cemezov, directorul executiv al Rostec, cel mai mare producător de armament al Rusiei, avertiza în octombrie trecut asupra costurilor ridicate ale împrumuturilor, care sunt nesustenabile pentru sector.
„Dacă vom continua să operăm aşa, practic majoritatea companiilor noastre vor da faliment”, spunea Cemezov.
German Gref, directorul executiv al Sberbank, cea mai mare bancă rusă, avertiza în iunie: „Vedem acum că multe întreprinderi încep să aibă dificultăţi în a-şi plăti creditele, iar costurile riscului şi ale provizioanelor cresc şi ele pentru bănci”.
În iulie, Bloomberg relata că cel puţin trei dintre cele mai mari bănci ruse se pregăteau în tăcere să solicite un ajutor de la banca centrală, pe măsură ce creditele neperformante se acumulau.
Managerii de top au semnalat în privat că portofoliile de credite sunt într-o stare mult mai gravă decât sugerează statisticile oficiale.
Elvira Nabiullina, guvernatoarea băncii centrale, a insistat că avertismentele privind o criză sistemică sunt „absolut nefondate” şi că sistemul bancar al Rusiei este bine capitalizat.
Totuşi, problema nu este doar în apărare. Vladimir Milov, politician de opoziţie aflat în exil şi fost ministru adjunct al Energiei sub Putin, spune: „Ceea ce vedem anul acesta este o creştere explozivă a restructurărilor de credite pentru debitorii corporativi. Restructurarea înseamnă, de fapt, că debitorii nu pot plăti. Dacă ne amintim experienţa crizelor trecute din Rusia, totul se întâmplă foarte brusc în cazul băncilor. Totul pare în regulă până când, dintr-odată, se descoperă o avalanşă de debitori neperformanţi".
„S-ar putea transforma într-o criză sistemică? Acestea sunt, într-adevăr, condiţiile prealabile potrivite pentru aşa ceva. Nu este neapărat sigur că se va întâmpla. Dar, mai devreme sau mai târziu, vor trebui să se confrunte cu această uriaşă povară a datoriilor din sectorul apărării”, spune Kennedy.
Oricum ar fi, banii s-au epuizat acum. Toamna trecută, Nabiullina a luat măsuri pentru a limita creditarea bancară, încercând să ţină sub control inflaţia, care a atins un vârf de 10,3% în martie.
„A existat un val uriaş de credite până în noiembrie anul trecut, apoi creditarea s-a prăbuşit în decembrie şi a rămas scăzută de atunci”, spune Kennedy.
Împrumuturile către producătorii de armament sunt acum la 65% din nivelurile de anul trecut, potrivit unui raport al lui Kennedy pentru publicaţia sa Navigating Russia.
„În ceea ce priveşte posibilitatea de a cumpăra o victorie pe câmpul de luptă, Moscova înţelege deja că este dincolo de capacităţile sale. Cu cât aşteaptă mai mult, cu atât creşte riscul unei crize, pentru că situaţia datoriilor nu se va corecta de la sine”, spune Kennedy.
„Nimeni nu mai are bani”
Războiul loveşte acum şi viaţa de zi cu zi a cetăţenilor. Nori groşi de fum s-au ridicat deasupra rafinăriilor ruseşti de petrol din întreaga ţară anul acesta, în urma unui bombardament fără precedent de atacuri cu drone ucrainene.
Din ianuarie, Ucraina a lovit 21 dintre cele 38 cele mai mari rafinării din Rusia, acolo unde ţiţeiul este transformat în produse precum benzina. Ţintele au fost atacate până la 1.100 de kilometri în interiorul Rusiei, faţă de graniţa ucraineană.
Atât de multă capacitate de producţie a fost scoasă din funcţiune încât preţurile la benzină au crescut cu 40% de la începutul anului. Oficialii au introdus raţionalizarea carburanţilor în Crimeea ocupată, în timp ce mici benzinării din Siberia s-au închis. Reţelele sociale sunt pline de filmări cu cozi imense de maşini care aşteaptă să alimenteze.
Atacurile vin pe fondul stagnării economice. În 2024, PIB-ul real al Rusiei a crescut cu 4,3%. Anul acesta, Fondul Monetar Internaţional estimează o creştere de doar 0,6%.
Producţia militară a devenit singura sursă de creştere a economiei. Serghei Aleksaşenko, şeful Centrului pentru Strategii Economice Eurasiatice şi fost ministru adjunct de Finanţe al Rusiei, spune că sectorul civil „este, în mare măsură, în recesiune”.
„Nimeni nu mai are bani. Fiecare rublă disponibilă este înghiţită de rambursările datoriilor”, a declarat un membru al consiliului de administraţie al unui mare conglomerat rus pentru publicaţia IntelliNews la începutul acestui an.
Anxietatea Kremlinului
Putin a mai trecut prin tentative de lovituri de stat. În iunie 2023, Evgheni Prigojin, liderul Grupului Wagner, a condus o rebeliune împotriva guvernului, după luni întregi de confruntări cu oficiali militari de rang înalt. Prigojin nu a reuşit, iar câteva luni mai târziu a murit într-un accident aviatic.
Dar Hodorkovski nu conduce niciun marş spre Moscova. După ce a petrecut un deceniu într-o închisoare siberiană, a fost eliberat în 2013 şi s-a mutat în Europa, unde a fondat Comitetul Antirăzboi în 2022. Cazul penal intentat de FSB a venit după ce Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, o organizaţie pentru drepturile omului, a lansat o platformă de dialog cu opoziţia democratică rusă aflată în exil.
Hodorkovski a declarat pentru The Telegraph că acuzaţiile FSB împotriva sa arată că Kremlinul are „anxietate în legătură cu problema tranziţiei puterii”.
Dacă Putin ar muri mâine, nu ar exista niciun succesor evident.
„Ce avem noi în Rusia? Un prim-ministru pe care nimeni nu l-a ales, ci pe care Putin l-a numit. Instanţe numite de Putin. Un parlament ale cărui locuri au fost ocupate prin alegeri falsificate şi a cărui legitimitate nu este recunoscută de nimeni.
Legitimitatea internaţională a opoziţiei ruse ar putea deveni un factor semnificativ în cazul unei tranziţii bruşte a puterii”, spune Hodorkovski.
De aceea, spune Hodorkovski, Putin este dornic să discrediteze şi să intimideze Comitetul Antirăzboi.
El nu este singurul care crede asta. Angela Stent, directoare emerită la Centrul pentru Studii Eurasiatice, Ruse şi Est-Europene al Universităţii Georgetown, afirmă: „Ei vor să consolideze mesajul lui Putin că Occidentul încearcă să dezmembreze Rusia”.
Kremlinul este cunoscut pentru folosirea acestei strategii atunci când Rusia devine neliniştită.
„Când simt că le arde pământul sub picioare, cresc pur şi simplu numărul celor declaraţi agenţi străini indezirabili sau extremişti. Este reacţia lor birocratică clasică atunci când se simt, în general, nesiguri în faţa unei posibile nemulţumiri populare”, spune Milov.
Hodorkovski afirmă că problemele economice ale Rusiei nu provoacă încă o disidenţă serioasă pe plan intern: „Populaţia observă problemele, dar ele nu sunt încă severe”.
Dar sancţiunile occidentale au creat dificultăţi semnificative pentru ţară.
„Prima este înapoierea tehnologică tot mai mare”. Rusia devine din ce în ce mai arhaică, incapabilă nu doar să producă inovaţii, ci chiar să le adopte pe cele ale altora. Acest lucru nu este foarte vizibil pe termen scurt, dar în 10 până la 20 de ani va duce la probleme majore”, spune Hodorkovski.
A doua problemă este noua dependenţă critică a Rusiei de China. Hodorkovski spune: „Maşina de război a lui Putin se bazează în mare măsură pe cooperarea cu RPC. Xi Jinping ar putea prăbuşi economia Rusiei şi ar putea opri războiul mâine, dacă ar dori.”
China este o linie de salvare pentru Rusia, deoarece îi cumpără petrolul. Dar Beijingul nu sprijină Moscova necondiţionat.
La începutul lui 2024, China a reintrodus tarifele vamale pentru importurile de cărbune rusesc. În acelaşi timp, a inundat Rusia cu importuri ieftine de oţel şi automobile.
Companiile interne se chinuie să concureze. Avtovaz, compania care produce cel mai bine vândut automobil din Rusia, a declarat în iulie că ia în considerare trecerea la o săptămână de lucru de patru zile din cauza prăbuşirii vânzărilor şi a „dumpingului de preţuri” practicat de firmele străine.
Maxim Oreşkin, consilier economic al lui Putin, a spus în iunie: „Modelul care a asigurat creşterea în ultimii ani şi-a atins în mare măsură limitele.”
Dezastrul deficitului
Există o altă problemă care aşteaptă în umbră. Finanţele publice ale Rusiei se află într-un haos tot mai mare.
Deficitul Rusiei explodează. De la începutul anului, Ministerul Finanţelor a ridicat ţinta de deficit pentru 2025 la 2,6% din PIB — de peste cinci ori mai mare decât estimarea iniţială de 0,5% şi, de departe, cel mai mare deficit anual de la pandemie încoace.
În termeni monetari, acest lucru ar însemna un deficit de 5,7 trilioane de ruble (aproximativ 58,14 miliarde EUR). Dar Institutul KSE a avertizat, în septembrie, că deficitul real va fi probabil şi mai mare.
Preţurile scăzute ale petrolului au lovit atât exporturile energetice ale Rusiei, cât şi veniturile din taxe pe petrol şi gaze, care, împreună, reprezintă aproximativ o treime din veniturile bugetare ale ţării.
Sancţiunile occidentale fac ca petrolul rusesc să se tranzacţioneze cu aproximativ 10 dolari mai puţin decât ţiţeiul Brent. În acelaşi timp, cheltuielile guvernamentale cresc cu 20% anual din cauza războiului, spune Benjamin Hilgenstock, de la Institutul KSE.
În trecut, guvernul folosea Fondul Naţional al Bunăstării (NWF) pentru a acoperi deficitul bugetar la sfârşitul anului, în decembrie. Dar rezervele se epuizează. Activele lichide ale fondului au scăzut de la aproape 10 trilioane de ruble înainte de război la 4,2 trilioane.
Acoperirea deficitului înseamnă fie creşterea taxelor, fie contractarea de noi împrumuturi. Rusia face ambele. Ministerul Finanţelor a anunţat recent un nou val de majorări fiscale, programate pentru 2026, care includ ridicarea cotei TVA de la 20% la 22% şi scăderea pragului de la care întreprinderile mici încep să-l plătească.
De asemenea, a crescut masiv împrumuturile. Între ianuarie şi august, emisiunile de obligaţiuni ale Rusiei au crescut cu 104% faţă de anul precedent, potrivit Institutului KSE. Totalul emisiunilor ar putea atinge un record istoric.
Această frenezie a împrumuturilor este extrem de costisitoare. Randamentele obligaţiunilor guvernamentale ruseşti pe 10 ani au atins, la începutul lui octombrie, un maxim al ultimelor patru luni, de 15,2%.
Raportul datorie-PIB al Rusiei este de aproximativ 15%, unde povara datoriei este de 96% din PIB. Dar ratele dobânzilor la datoria guvernamentală rusă sunt atât de ridicate, încât plăţile dobânzilor sunt comparabile cu cele ale Marii Britanii — reprezentând 8% din bugetul statului.
Există, de asemenea, întrebarea câte obligaţiuni poate să vândă guvernul. Sancţiunile înseamnă că nu are acces la pieţele internaţionale şi poate obţine datorii doar pe plan intern, vânzând obligaţiuni băncilor proprii.
„Dacă băncile şi-au folosit toată lichiditatea pentru a împrumuta sectorul privat, ar trebui să aibă mult mai puţin de investit în datoria guvernamentală”, spune Hilgenstock.
Lovitura bine sincronizată a lui Trump
Trump a ales, aşadar, un moment deosebit de dureros pentru a începe să strângă şurubul asupra lui Putin.
Preşedintele SUA a şocat lumea prin răsturnarea politicii externe occidentale privind Ucraina după ce a venit la putere, apropiindu-se mult mai mult de Moscova decât de Kiev.
Trump a afirmat că a dezvoltat „o relaţie foarte apropiată” cu Putin, l-a invitat la un summit în Alaska şi l-a acuzat pe Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei, că este obstacolul în calea unui acord de pace.
Dar în această lună şi-a schimbat tonul. Trump le-a spus reporterilor din Biroul Oval: „Trebuie să încheie cu adevărat acest război. Şi, ştiţi, acum există cozi uriaşe la benzină în Rusia.”
Trump a devenit din ce în ce mai frustrat de lipsa progresului Rusiei către un acord de pace.
Relaţiile s-au deteriorat luni, după ce Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, i-a spus lui Marco Rubio, secretarul de stat american, că Rusia nu va accepta o încetare a focului care să îngheţe liniile frontului din Ucraina. Planurile pentru o întâlnire între Trump şi Putin în Ungaria au fost anulate.
Scott Bessent, secretarul Trezoreriei SUA, a anunţat miercuri sancţiuni împotriva a două dintre cele mai mari companii petroliere ale Rusiei, Rosneft şi Lukoil. Au fost primele sancţiuni ale administraţiei Trump împotriva ţării de la începutul celui de-al doilea mandat.
Crucial este faptul că Washingtonul a ameninţat cu sancţiuni şi băncile internaţionale care facilitează plăţile pentru aceste exporturi, crescând riscurile pentru China şi India, principalii cumpărători de petrol rusesc.
Preţurile petrolului au crescut cu 7% în cele două zile după anunţ, pe măsură ce marile companii petroliere de stat chineze au suspendat achiziţiile de petrol rusesc transportat pe mare, iar rafinăriile indiene şi-au redus brusc importurile.
Ar putea părea o veste bună pentru o economie ca cea a Rusiei, dependentă de petrol. Dar mişcarea Casei Albe a fost perfect sincronizată.
Există un surplus global de petrol care limitează cât de mult pot creşte preţurile în mod realist. Chiar şi după mişcările recente, preţul ţiţeiului Brent este încă mai mic cu peste 13% faţă de începutul anului, la 65,74 USD.
Noile sancţiuni afectează aproximativ trei milioane de barili de petrol pe zi — aproape jumătate din exporturile totale ale Rusiei. Bridget Payne, şefa departamentului de prognoze energetice de la Oxford Economics, crede că Rusia va găsi în continuare modalităţi de a-şi vinde petrolul, dar va obţine un preţ şi mai mic pentru ce reuşeşte să comercializeze.
„Există senzaţia că vântul şi-a schimbat direcţia. Este un moment critic pentru Rusia”, spune Tom Keatinge, directorul Centrului pentru Finanţe şi Securitate al Institutului Regal pentru Servicii Unite (RUSI), despre noile sancţiuni.
Slăbiciunea economică a Rusiei l-ar putea încuraja pe Trump să meargă şi mai departe.
„Unul dintre principalele sale argumente pentru a împinge Ucraina către compromis era că Rusia va câştiga inevitabil acest război. Aşa cum a spus, destul de brutal, la Casa Albă: «Nu aveţi nicio carte de jucat»”, spune un fost diplomat american, referindu-se la conferinţa de presă explozivă din februarie. „Lui îi plac învingătorii.”
Acum, s-ar putea ca Putin să fie cel care nu mai are nicio carte de jucat.
Presiunea intensă va fi esenţială dacă Trump chiar vrea să oprească războiul, spune Hodorkovski.
„Toate concesiile care i s-ar fi putut oferi lui Putin au fost deja oferite. E timpul ca Trump să joace rolul «poliţistului rău».”
Şi pare că exact asta face, împingând economia Rusiei spre marginea prăpastiei. Trump le-a spus reporterilor din Biroul Oval: „Deodată, această economie se va prăbuşi.”
