Peste 100 de laboratoare de arme biologice "BSL-4" funcţionează în prezent la nivel mondial, iar altele sunt în curs de construcţie

În ultimii ani, lumea a intrat într-o nouă eră a cercetării biologice de înaltă securitate, marcată de o expansiune dramatică a laboratoarelor capabile să lucreze cu cele mai letale virusuri cunoscute de omenire, potrivit lui Jon Fleetwood via Substack.

Acestea includ facilităţi construite la cel mai înalt standard de biosecuritate, nivelul 4 de biosecuritate (BSL-4), şi poartă nu numai promisiunea (încălcată) de a ne apăra de pandemii, ci şi pericolul de a permite crearea de arme biologice, fie accidental, fie prin utilizarea deliberată în scopuri necorespunzătoare.

În mod surprinzător, un studiu din mai 2025 al Journal of Public Health a constatat că peste 90% dintre ţările cu cel puţin un laborator BSL-3 nu dispuneau de supraveghere sau reglementare a cercetării cu dublă utilizare care suscită îngrijorare.

Cercetarea cu dublă utilizare se referă la experimente care pot fi folosite în scopuri benefice (de exemplu, dezvoltarea de medicamente), dar şi în scopuri dăunătoare (de exemplu, crearea unei arme biologice).

Studiul Journal of Public Health a avut ca scop investigarea distribuţiei mondiale a laboratoarelor BSL-3 şi BSL-4.

În mod alarmant, studiul a constatat că:

„Nicio organizaţie internaţională nu dispune de un registru cuprinzător sau de o supraveghere globală a laboratoarelor de nivel de biosecuritate 3 (BSL-3)/BSL-4. Diferite ţări utilizează standarde diferite pentru desemnarea agenţilor patogeni şi a laboratoarelor.”

„Peste 90% dintre ţările care dispun de cel puţin un laborator BSL3 nu au supraveghere/reglementări privind cercetarea cu dublă utilizare.”

Laboratoarele BSL-3 lucrează cu agenţi patogeni serioşi, sau potenţial letali, care pot fi transmişi prin aer şi pentru care există, de obicei, tratamente sau măsuri de prevenire, cum ar fi tuberculoza, SARS-CoV-2 (COVID) şi gripa aviară.

Laboratoarele BSL-4 manipulează cei mai periculoşi şi exotici agenţi patogeni, care cauzează adesea boli mortale pentru care nu există vaccinuri sau tratamente disponibile, cum ar fi virusurile Ebola şi Marburg.

În ansamblu, proliferarea laboratoarelor BSL-3 şi BSL-4 în întreaga lume ridică probleme legate de securitatea naţională, consimţământul informat şi conflictul de interese.

• Acestea ridică probleme legate de securitatea naţională, deoarece scurgerile accidentale sau intenţionate din laboratoare pun în pericol vieţile americanilor, lucru demonstrat clar de pandemia COVID-19. Congresul, Casa Albă, Departamentul Energiei, FBI şi CIA au confirmat că pandemia COVID a fost probabil rezultatul manipulării agenţilor patogeni în laborator.
• Acestea ridică îngrijorări legate de consimţământul informat, deoarece cetăţenii sunt adesea expuşi, fără să ştie şi/sau fără voia lor, la riscuri provenite de la laboratoarele din apropiere sau de la eliberări experimentale de agenţi patogeni efectuate fără cunoştinţa sau aprobarea publicului.
• Acestea ridică îngrijorări legate de conflictul de interese, deoarece multe dintre aceste laboratoare sunt finanţate de entităţi care profită de pe urma dezvoltării de agenţi patogeni şi medicamente care vizează aceşti agenţi patogeni, ceea ce înseamnă că beneficiază financiar de pe urma unei epidemii cauzate de o scurgere accidentală sau intenţionată din laborator.

Chiar şi fostul director al NIAID Anthony Fauci, care a respins afirmaţiile potrivit cărora o scurgere din laborator a cauzat pandemia COVID, a recunoscut în presă că cea mai mare ameninţare la adresa biosecurităţii în ceea ce priveşte cercetarea agenţilor patogeni periculoşi o reprezintă „persoanele din interiorul laboratorului care au acces direct” la agenţii patogeni sau „persoanele din exterior care colaborează cu sau subminează persoanele din interior”.

Având în vedere dovezile tot mai numeroase privind accidentele, secretul şi conflictele de interese, funcţionarea în continuare a acestor laboratoare de arme biologice reprezintă o ameninţare inacceptabilă pentru siguranţa umanităţii.

Singura măsură responsabilă este închiderea tuturor facilităţilor BSL-4 din întreaga lume şi impunerea unui moratoriu global asupra experimentelor cu agenţi patogeni cu risc ridicat, pentru a preveni alte catastrofe.

Însă guvernele din întreaga lume fac exact opusul.

Autorii Journal of Public Health avertizează în concluzia lor:

„Numărul laboratoarelor BSL-3 şi BSL-4 este în continuă creştere, iar multe dintre ele nu dispun de linii directoare adecvate în materie de biosecuritate”.

Dr. Richard Bartlett a avertizat că COVID-19 este rezultatul unor experimente periculoase de laborator şi a solicitat interzicerea globală a armelor biologice, calificând răspândirea necontrolată a laboratoarelor BSL-3 şi BSL-4 – unde sunt produşi astfel de agenţi patogeni – drept o ameninţare existenţială pentru umanitate.

„Preşedintele Trump a vorbit recent în faţa Adunării Generale a ONU, afirmând că COVID a fost rezultatul unor experimente de laborator riscante şi că Statele Unite vor conduce eforturile de interzicere a armelor biologice”, a declarat el pentru acest site web.

„Casa Albă, Congresul SUA, FBI, CIA, serviciile secrete germane şi divizia de informaţii a Departamentului Energiei au recunoscut toate că COVID 'ar putea' să fi provenit dintr-un laborator. Armele biologice sunt dezvoltate în laboratoarele BSL-3 şi BSL-4. Cu toate acestea, nimeni nu a fost tras la răspundere pentru cea mai gravă catastrofă din istoria Statelor Unite. Proliferarea continuă a laboratoarelor BSL-3 şi BSL-4 la nivel mondial arată că nu am învăţat nimic din acest dezastru. Armele biologice, la fel ca armele nucleare, sunt arme de distrugere în masă, iar stocarea agenţilor patogeni, cum ar fi gripa aviară, reprezintă o ameninţare existenţială pentru umanitate.”

Înainte de pandemia COVID, la nivel mondial exista doar un număr modest de laboratoare BSL-4.

Studiile de cartografiere publicate la începutul acestui an arată că în prezent există peste 100 de laboratoare BSL-4 operaţionale în 34 de ţări.

Cercetătorii au identificat un număr uluitor de 3.515 laboratoare BSL-3 în 149 de ţări.

Ei scriu în publicaţia Journal of Public Health:

„Am identificat 3.515 laboratoare BSL-3 în 149 de ţări, aproape jumătate (47,1%) dintre acestea fiind în Statele Unite. Detalii despre geolocalizarea şi agenţii patogeni cu care lucrează sunt disponibile public pentru 955 dintre aceste laboratoare. Regatul Unit a avut cea mai mare rată (N = 9) de laboratoare BSL-3 la un milion de locuitori, în timp ce Bangladesh a avut cea mai mică. Ţările cu venituri ridicate găzduiesc 82% din aceste laboratoare. Există 110 laboratoare BSL-4 în 34 de ţări cu venituri medii şi ridicate, iar 46% se află în regiunea Europei a OMS. În mod remarcabil, din perspectiva indicelui de securitate sanitară, 91,6% din ţările cu cel puţin un laborator BSL-3 nu dispun de linii directoare pentru cercetarea cu dublă utilizare care suscită îngrijorare.”

În India, Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Apărare (DRDE) din Gwalior a inaugurat o unitate BSL-4 în noiembrie 2024, cu scopul de a experimenta virusul Nipah şi virusul febrei hemoragice Crimeea-Congo.

Sunt planificate laboratoare suplimentare de înaltă securitate, care ar putea crea una dintre cele mai mari reţele BSL-4 din Asia.

Facilitatea BSL-4 a Rusiei, situată la Centrul de Cercetare de Stat pentru Virusologie şi Biotehnologie VECTOR (Koltsovo), este deja o parte esenţială a infrastructurii sale biologice.

În cadrul programului naţional „Scutul sanitar”, Moscova a anunţat planuri pentru construirea a până la 15 noi laboratoare cu „nivel maxim de biosecuritate” până în 2024.

Deşi nu toate detaliile sunt publice, imaginile satelitare şi analizele de apărare sugerează că mai multe facilităţi, cum ar fi cea de la Serghiev Posad-6, lângă Moscova, prezintă caracteristici compatibile cu proiectarea BSL-4.

SUA rămâne gazda unuia dintre cele mai mari portofolii de laboratoare BSL-4 la nivel global, cu aproximativ 14 facilităţi active în 2023.

Acestea includ instituţii precum Laboratorul Naţional Galveston, Laboratoarele Naţionale pentru Boli Infecţioase Emergente (NEIDL) ale Universităţii din Boston şi altele gestionate de Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC).

Construcţia unui nou laborator BSL-4 de ultimă generaţie este în curs în campusul Roybal al CDC din Atlanta, Georgia, ca parte a Masterplanului CDC pentru 2025.

Noua facilitate, numită Laboratorul de Continuitate cu Înalt Nivel de Izolare (HCCL), va fi o clădire de cercetare cu mai multe etaje, având o suprafaţă de aproximativ 14.900 de metri pătraţi, concepută pentru a găzdui aproximativ 80 de cercetători de laborator.

În Brazilia, Centrul Brazilian pentru Cercetare în Energie şi Materiale (CNPEM) a început în 2024 construcţia unui complex BSL-4 propus, numit „Orion”, care va fi integrat cu sursa de lumină sincrotronică Sirius a ţării.

Dacă va fi realizat, acesta va deveni cea mai avansată facilitate biologică de înaltă securitate din America de Sud.

În Argentina, luna aceasta, Institutul Malbrán din Buenos Aires a deschis primul laborator BSL-4 din ţară.

Fiind un nod internaţional pentru păsările migratoare care călătoresc între emisfera nordică şi cea sudică, poziţia Argentinei o face un punct focal strategic în reţeaua globală de supraveghere şi experimentare a gripei aviare, plasând-o în centrul coordonării internaţionale a unei potenţiale pandemii de gripă aviară, aflată în prezent în desfăşurare.

Concluzie

Explozia globală a laboratoarelor BSL-4 nu reprezintă un progres, ci un pericol.

Ceea ce guvernele numesc „pregătire pentru pandemie” a devenit o cursă necontrolată a înarmării în domeniul armelor biologice, cu peste 110 laboratoare BSL-4 care funcţionează în prezent în 34 de ţări – majoritatea în ţări care nu au o supraveghere aplicabilă a cercetării cu dublă utilizare.

Aceleaşi sisteme menite să prevină pandemiile creează condiţiile care ar putea-o declanşa pe următoarea.

Cu peste 90% dintre ţările care găzduiesc laboratoare BSL-3 lipsite de orice reglementare a cercetării cu dublă utilizare, umanitatea construieşte efectiv o reţea mondială de arme biologice sub steagul ştiinţei.

Aceste facilităţi au demonstrat deja lacune fatale, secretomanie şi conflicte de interese, iar agenţiile care le finanţează profită adesea atât de crearea agenţilor patogeni, cât şi de „soluţiile” pe care le vând ulterior.

Având în vedere această realitate, numai un moratoriu global asupra cercetării agenţilor patogeni cu risc ridicat şi închiderea imediată a tuturor laboratoarelor BSL-4 pot proteja siguranţa publică.

Întrebarea nu mai este dacă va avea loc o altă epidemie provocată de un laborator, ci câte şanse mai suntem dispuşi să acordăm pentru că acest lucru să se întâmple din nou.