Cum a deturnat premierul belgian planul "nebunesc" al UE privind împrumutul de 140 miliarde € pentru Ucraina

Împrumutul Uniunii Europene de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina rămâne incert — şi se pare că aşa va fi cel puţin încă două luni — după ce liderul celui de-al optulea cel mai mare stat din bloc s-a opus ferm utilizării activelor ruseşti confiscate pentru a-l finanţa, relatează POLITICO.

Belgia — una dintre cele şase ţări membre fondatoare ale UE, renumită pentru aprecierea sa faţă de arta compromisului european clasic — a reuşit să dilueze masiv limbajul formulat la un summit de la Bruxelles. Rezultatul a fost amânarea deciziei privind continuarea planului până la următoarea reuniune a liderilor. Iar acest lucru reînnoieşte îngrijorările cu privire la angajamentul blocului faţă de Ucraina.

Prim-ministrul belgian, Bart De Wever, este un naţionalist flamand de dreapta care se confruntă cu presiuni interne legate de plan, deoarece spune că operaţiunea implică riscuri financiare şi juridice uriaşe pentru Belgia, ţara în care sunt păstrate cele mai multe dintre activele ruseşti. Liderii UE spun că îi înţeleg îngrijorările — dar nu au reuşit să găsească o modalitate de a-l linişti.

„Este puţin neplăcut pentru mine că acum suntem arătaţi cu degetul drept ţara necooperantă”, a declarat De Wever jurnaliştilor. El a descris ideea potrivit căreia contribuabilii belgieni să ajungă să plătească nota, drept „complet nebunească”.

Atitudinea ambiguă a lui Donald Trump privind modul de a răspunde invaziei Moscovei în Ucraina, în pofida sancţionării în această săptămână a celor mai mari două companii petroliere ruseşti, a pus responsabilitatea pe umerii Europei de a-şi consolida sprijinul. Deşi guvernele europene şi Banca Centrală Europeană au considerat mult timp de neconceput utilizarea activelor ruseşti pentru înarmarea şi reconstrucţia Ucrainei, de teama că s-ar încălca dreptul internaţional, această idee a devenit o perspectivă reală în ultimele luni, pe măsură ce războiul s-a prelungit.

Joi, UE spera să ofere Comisiei Europene un mandat clar pentru a elabora o propunere juridică privind împrumutul chiar de săptămâna viitoare. De Wever s-a asigurat că acest lucru nu s-a întâmplat.

„Suficient de echilibrat”

O zi întreagă de negocieri febrile s-a încheiat fără acord la un moment dat — doar pentru ca liderii să revină mai târziu în seara aceea, după ce consilierii lor au lucrat la o formulare de compromis. De Wever a permis ca declaraţia finală a summitului să spună că nu se va opune ca, în continuare, Comisia să exploreze ideea de confiscare a activelor. Nu era deloc ceea ce visa Kievul.

Este „un text suficient de echilibrat pentru a permite interpretări care răspund tuturor nevoilor şi sensibilităţilor, astfel încât fiecare va putea oferi o interpretare convenabilă pentru sine”, a spus un diplomat al UE familiarizat cu discuţiile, care a vorbit sub protecţia anonimatului deoarece negocierile au fost private.

Puţini au reuşit să ascundă faptul că rezultatul ridică din nou întrebări privind sprijinul fragil al UE pentru Ucraina, în condiţiile în care se împlinesc aproape patru ani de la începutul invaziei ruse în Ucraina.

Planul privind activele „nu a fost îngropat”, a spus preşedintele francez Emmanuel Macron jurnaliştilor. „Am reuşit să discutăm detalii tehnice.” El a precizat că nu au existat alte opţiuni de finanţare pe masă pentru ajutorul acordat Ucrainei. Preşedinta BCE, Christine Lagarde, le-a spus liderilor că riscurile asociate împrumutului sunt „gestionabile”.

Întrucât Belgia a semnalat că se simte inconfortabil cu planul, diplomaţi naţionali şi europeni au petrecut multe zile înaintea summitului încercând să găsească formularea juridică potrivită pentru a-l linişti pe De Wever şi totodată să ofere Comisiei instrucţiunile necesare pentru a merge mai departe cu ideea.

Dar, în timp ce versiunile anterioare ale declaraţiei comune — chiar şi în dimineaţa summitului — cereau explicit oficialilor să prezinte o propunere juridică, semnalând practic că planul urma să devină realitate, formularea cu care au rămas liderii doar „invită Comisia să prezinte, cât mai curând posibil, opţiuni pentru sprijin financiar”, amânând problema până la următorul summit. Acesta este programat pentru decembrie, dar oficialii nu au exclus o reuniune mai devreme.

„Negocieri de săptămâni întregi”

Miza părea prea mare pentru De Wever, având în vedere că majoritatea activelor ruseşti imobilizate în Europa sunt deţinute de compania financiară Euroclear, înregistrată în Belgia, au spus diplomaţii.

El le-a repetat de mai multe ori omologilor săi că operaţiunea implică riscuri financiare şi juridice uriaşe pentru Belgia, au relatat aceştia.

Un indiciu al încăpăţânării lui De Wever este faptul că el se află prins în negocieri fără rezultat pentru a conveni asupra unui buget care să readucă finanţele Belgiei în echilibru.

De Wever a respins un compromis de ultim moment care ar fi prevăzut un discurs mai ferm în favoarea împrumutului, potrivit a patru oficiali ai UE.

„Ne-am pus de acord asupra a ceea ce vrem, acum trebuie să lucrăm la cum o facem”, a declarat preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, jurnaliştilor.

În faţa asigurărilor Comisiei că operaţiunea financiară implică puţine riscuri, diplomaţii belgieni au răspuns, în reuniunile interne ale UE, că „un avion are şanse mici să se prăbuşească — dar dacă se întâmplă, tot mor zeci de oameni”, potrivit a doi diplomaţi la curent cu discuţiile.

Complexităţi

În ultimele săptămâni, oficialii belgieni au cerut în repetate rânduri Comisiei să acopere bilateral cele mai sensibile aspecte ale împrumutului — şi au fost indignaţi când oficialii UE au refuzat să facă acest lucru.

„Am impresia că prietenii de la Comisie au subestimat complexitatea acestei construcţii financiare foarte sofisticate. Această subestimare este motivul pentru care Belgia este îngrijorată”, a spus unul dintre diplomaţii UE.

Compromisul nocturn al UE permite tuturor să salveze aparenţele — şi îl lasă pe De Wever cu puterea de a bloca orice acţiune viitoare care nu respectă liniile sale roşii.

Dacă „Rusia ar putea, dintr-un motiv sau altul, să revendice banii … numerarul trebuie să fie disponibil imediat”, a spus De Wever, adăugând că „ar fi în joc încrederea în întregul sistem financiar al Europei”.

„Cine va oferi acea garanţie? I-am întrebat pe colegii mei: «Voi? Statele membre?» ... Această întrebare nu a primit un val de entuziasm în jurul mesei”, a spus liderul belgian.