Turcia va fi probabil exclusă din forţa de stabilizare din Gaza, după obiecţia Israelului

Turcia va fi probabil exclusă din forţa de stabilizare de 5.000 de soldaţi care urmează să fie înfiinţată în Gaza, după ce Israelul a declarat clar că nu doreşte participarea trupelor turce, scrie Guardian.

Marco Rubio, secretarul de stat al SUA, a declarat că este necesar ca Israelul să fie de acord cu naţionalitatea forţelor multinaţionale, înfiinţată pentru a preveni un vid de securitate atunci când va începe sarcina masivă de reconstrucţie în Gaza. Turcia a declarat că este dispusă să ofere trupe, dar Israelul a făcut cunoscut faptul că nu este de acord cu participarea trupelor turce la această forţă.

Tensiunile dintre Israel şi Turcia au crescut din cauza Siriei, iar preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan este considerat de guvernul israelian ca fiind prea apropiat de Frăţia Musulmană şi de Hamas. Însă excluderea Turciei din forţa de stabilizare ar fi controversată, deoarece aceasta este unul dintre garanţii acordului de încetare a focului în 20 de puncte al lui Trump şi este considerată una dintre cele mai capabile forţe armate musulmane.

Forţa va fi probabil condusă în continuare de Egipt.

Alţi contribuitori la forţa de stabilizare, precum Indonezia şi Emiratele Arabe Unite, ar prefera în continuare ca forţa să primească un mandat al Consiliului de Securitate al ONU, chiar dacă nu este ea însăşi o forţă de menţinere a păcii a ONU.

În schimb, aceasta va coordona o celulă militară condusă de SUA, cunoscută sub numele de Centrul de Coordonare Civil-Militară (CMCC), cu sediul în oraşul Kiryat Gat din sudul Israelului. Celula, care include un număr mic de consilieri britanici, francezi, iordanieni şi din Emirate, a fost inaugurată marţi de vicepreşedintele SUA, JD Vance. CMCC pare să preia şi un rol de coordonare a ajutorului în Gaza, deşi principalele puncte de trecere pentru ajutor rămân închise.

Forţa va avea sarcina de a dezarma Hamas şi de a asigura un guvern palestinian de tranziţie, a cărui formare încă este contestată. Prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, a exclus implicarea Autorităţii Palestiniene în Gaza postbelică, deşi vineri principalele facţiuni palestiniene au convenit că un comitet independent de tehnocraţi va prelua conducerea Fâşiei.

Ca semn al tensiunilor dintre Turcia şi Israel, specialiştii turci în intervenţii în caz de dezastre, trimişi să ajute la localizarea cadavrelor palestiniene şi israeliene în Gaza, au rămas joi în apropierea frontierei Egiptului cu Fâşia, aşteptând autorizaţia israeliană de intrare.

Echipa de 81 de membri ai autorităţii turce de gestionare a dezastrelor AFAD aşteaptă să intre cu dispozitive de detectare a vieţii şi câini de căutare dresaţi.

Erdogan a declarat vineri reporterilor că SUA ar trebui să facă mai mult pentru a exercita presiuni asupra Israelului, inclusiv prin sancţiuni şi interdicţii de vânzare de arme, pentru a-şi respecta angajamentele din planul Trump.

Rubio a mai spus că agenţia ONU pentru ajutorarea palestinienilor, Unrwa, nu ar putea avea niciun rol în Gaza, deoarece agenţia este o „filială a Hamas”.

Declaraţiile sale îl vor pune în conflict cu multe ţări europene, cu ONU şi cu Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), care a afirmat într-un aviz consultativ săptămâna aceasta că Unrwa este un instrument de neînlocuit pentru distribuirea ajutorului în Gaza.

CIJ nu a acceptat că Israelul a furnizat dovezi incontestabile că UNRWA a fost infiltrată iremediabil de Hamas.

Opoziţia comună a SUA şi Israelului faţă de UNRWA prezintă o dilemă, deoarece Donald Trump, în planul său în 20 de puncte, a acceptat un rol al ONU în distribuirea ajutorului în Gaza, dar pare hotărât să excludă UNRWA, principala agenţie de ajutor relevantă. ONU se află în faţa unei alegeri: să-l confrunte sau nu pe Trump în legătură cu UNRWA.

Norvegia, ţara care a iniţiat acţiunea la Adunarea Generală a ONU în decembrie anul trecut, care a dus la avizul CIJ din această săptămână, a declarat că elaborează o rezoluţie care include concluziile cheie ale CIJ cu privire la necesitatea ca Israelul, în calitate de putere ocupantă, să nu restricţioneze furnizarea de ajutoare în Gaza. Conform planului de încetare a focului al lui Trump, acceptat de Israel, 600 de camioane cu ajutoare urmau să intre zilnic în Gaza. Însă, de la semnarea acordului, media zilnică a fost de 89 de camioane pe zi, adică doar 14% din cantitatea convenită.

UNRWA a criticat Israelul, afirmând: „De la începutul războiului din Gaza, Cisiordania, ocupată de Israel din 1967, inclusiv Ierusalimul de Est, a cunoscut, de asemenea, o escaladare bruscă a violenţei.

Familiile cunosc doar frica şi incertitudinea. Anexarea crescândă a Cisiordaniei continuă neabătut, încălcând în mod flagrant dreptul internaţional. Acest lucru trebuie să înceteze. Viitorul Gazei şi al Cisiordaniei este unul singur”.

Şeful agenţiei umanitare a ONU, OCHA, Tom Fletcher, a declarat pentru BBC, referindu-se la recenta sa vizită în Gaza: „Mi s-a părut că conduc prin ruinele Hiroshimei, Stalingradului sau Dresdei”.

Delegaţiile Hamas conduse de Khalil al-Hayya şi rivala sa, Fatah, condusă de Hussein Al-Sheikh, s-au întâlnit vineri în Egipt pentru a discuta aranjamentele postbelice în Fâşia Gaza.

Hamas a declarat că a primit „garanţii clare” din partea mediatorilor că „războiul s-a încheiat efectiv”.

O declaraţie comună publicată pe site-ul Hamas a afirmat că grupurile au convenit în cadrul unei întâlniri la Cairo să predea „administrarea Fâşiei Gaza unui comitet palestinian temporar compus din „tehnocraţi” independenţi, care va gestiona aspectele legate de viaţa cotidiană şi serviciile de bază în cooperare cu fraţii arabi şi instituţiile internaţionale”.