China cumpără în secret o cantitate mare de aur? Goldman Sachs: De 10 ori mai mult decât rapoartele oficiale
În urmă cu o lună, analistul pentru metale preţioase de la Goldman Sachs, Lina Thomas, credea că, datorită achiziţionării continue de aur de către băncile centrale, în special a căutării fervente de aur de către China, aurul va ajunge la 3.000 USD / uncie până la sfârşitul anului 2025, potrivit unui articol publicat pe Binance Square.
Acest punct de vedere al băncii a fost rapid contestat de sceptici, care au susţinut că, odată cu atingerea de către dolar a unor maxime istorice, este puţin probabil ca aurul să îşi menţină ritmul ascendent, iar un dolar mai puternic este unul dintre cele mai mari puncte de consens ale comerţului Trump.
În replică, Thomas a ripostat şi ea, afirmând într-o notă că nu este de acord cu argumentul potrivit căruia aurul nu poate ajunge la 3.000 USD pe uncie până la sfârşitul anului 2025 în contextul unei întăriri continue a dolarului, invocând patru motive:
În primul rând, economiştii Goldman se aşteaptă ca, într-un ciclu global de relaxare monetară, Rezerva Federală să reducă ratele dobânzilor în timp ce dolarul se întăreşte, însă ratele de politică americană vor fi cele care vor determina cererea de aur din partea investitorilor, dolarul neavând un rol suplimentar semnificativ. În ipoteza de bază a băncii, o reducere de 100 de puncte de bază a Rezervei Federale ar creşte preţul aurului cu 7% până la sfârşitul anului 2025, dar dacă Fed reduce ratele doar încă o dată (ceea ce pare din ce în ce mai probabil), se estimează că preţul aurului va creşte la 2.890 USD pe uncie.
În al doilea rând, Thomas nu este de acord cu opinia conform căreia un dolar mai puternic va împiedica băncile centrale să îşi majoreze structural achiziţiile de aur (în ipoteza sa de bază, creşterea achiziţiilor de aur de către băncile centrale ar creşte preţul aurului cu 9% până la sfârşitul anului 2025), deoarece băncile centrale tind să achiziţioneze aur la nivel internaţional cu rezerve în dolari. De fapt, marii cumpărători ai băncilor centrale tind să îşi crească cererea de aur atunci când monedele lor locale sunt slabe, pentru a consolida încrederea în monedele lor naţionale.
În al treilea rând, tendinţa atât a dolarului, cât şi a preţului aurului de a creşte odată cu incertitudinea susţine rolul lor de acoperire în cadrul unui portofoliu, inclusiv acoperirea împotriva escaladării tarifelor.
În cele din urmă, economiştii Goldman se aşteaptă ca politicile mai ample de relaxare să aibă un impact net aproximativ neutru asupra cererii de aur cu amănuntul din China, deoarece stimulentul generat de ratele scăzute ale dobânzii asupra cererii de aur este aproximativ compensat de impactul creşterii preţurilor locale ale aurului.
În general, cel mai mare risc de scădere pentru poziţia optimistă a Goldman Sachs nu este un dolar mai puternic, ci mai degrabă faptul că Rezerva Federală ar putea reduce ratele dobânzilor mai puţin decât se preconizează (deoarece reducerea ratelor ar declanşa o inflaţie mai severă, ceea ce ar determina o creştere suplimentară a preţurilor aurului).
Un aspect al previziunilor Goldman Sachs a început deja să aibă efect: conform previziunilor băncii privind băncile centrale şi alte instituţii care cumpără aur pe piaţa OTC din Londra, băncile centrale au cumpărat până la 64 de tone de aur în octombrie (nivelul mediu înainte de 2022 era de 17 tone), China devenind din nou cel mai mare cumpărător, achiziţionând 55 de tone de aur, în timp ce cifrele oficiale raportate de Banca Populară a Chinei erau de numai 5 tone. Cu alte cuvinte, cantitatea de aur cumpărată în secret de China este de zece ori mai mare decât cea recunoscută public.
Analiştii Goldman Sachs au scris, ca răspuns la creşterea bruscă a achiziţiilor: „Sondajele şi istoria sugerează că băncile centrale de pe pieţele emergente cumpără aur pentru a se proteja împotriva şocurilor financiare şi geopolitice”, adăugând: „Achiziţiile băncilor centrale vor rămâne ridicate, deoarece preocupările legate de şocurile geopolitice au crescut structural de la îngheţarea rezervelor ruseşti în 2022, iar ponderea aurului în rezervele băncilor centrale de pe pieţele emergente este relativ scăzută în comparaţie cu ţările dezvoltate, lăsând loc pentru creştere”. De fapt, 81% dintre băncile centrale intervievate de World Gold Council se aşteaptă ca deţinerile de aur ale băncilor centrale la nivel mondial să crească în următoarele 12 luni, niciuna neaşteptând o scădere.
Următoarele sunt extrase din întrebările şi răspunsurile din ultimul raport Goldman Sachs:
Întrebarea 1: Cât aur au cumpărat băncile centrale de pe piaţa extrabursieră din Londra în luna octombrie?
Goldman Sachs a proiectat cererea de aur din partea băncilor centrale şi a altor instituţii pe piaţa OTC din Londra, cererea din octombrie fiind de 64 de tone, semnificativ mai mare decât ipoteza băncii de 47 de tone. China a devenit din nou cel mai mare cumpărător, majorându-şi achiziţiile cu 55 de tone, urmată de Azerbaidjan (inclusiv Fondul petrolier de stat din Azerbaidjan) şi EAU, fiecare adăugând 3 tone.
Şi mai şocant este faptul că cantitatea de aur achiziţionată raportată de Banca Populară a Chinei nu este mare, în timp ce cantitatea reală de aur achiziţionată de China pe piaţa OTC de la Londra este mult mai mare, existând un decalaj uluitor între cele două (care se măreşte constant), încercându-se în mod clar să se acopere cererea uimitoare de metale preţioase a Chinei şi, astfel, să se ascundă diversificarea acesteia de la dolar.
Întrebarea 2: De ce cumpără băncile centrale atât de mult aur acum?
Goldman a scris că studiile şi istoria indică faptul că băncile centrale de pe pieţele emergente cumpără aur pentru a se proteja împotriva şocurilor financiare şi geopolitice, iar preocupările legate de şocurile geopolitice au crescut structural de la îngheţarea rezervelor ruseşti în 2022, după cum am subliniat cu ani în urmă.
Pe baza indicelui sancţiunilor financiare din SUA şi a spread-urilor CDS (credit default swap) din SUA, Goldman a constatat că îngrijorările legate de şocurile geopolitice şi temerile legate de impactul asupra datoriei suverane a SUA sau asupra sistemului financiar pot explica bine comportamentul băncilor centrale de cumpărare a aurului.
În termeni financiari, de la criza financiară globală, multe bănci centrale de pe pieţele emergente au încercat să îşi diversifice rezervele, considerând aurul drept o acoperire financiară.
În termeni geopolitici, sancţiunile, în special îngheţarea activelor băncilor centrale, au jucat un rol crucial. Prima rundă de sancţiuni împotriva Rusiei în 2014 a dus la o creştere a rezervelor de aur, deoarece banca centrală rusă a anticipat o situaţie similară cu cea din Libia şi Iran; un membru al consiliului a subliniat că aurul nu poate fi „confiscat sau îngheţat”. Cu toate acestea, îngheţarea activelor băncii centrale ruse în 2022 a marcat un punct de cotitură clar, determinând multe bănci centrale de pe pieţele emergente să regândească ceea ce este considerat fără risc. În urma îngheţării, achiziţiile de către băncile centrale şi alte instituţii de pe piaţa OTC din Londra au crescut de cinci ori. În China, economişti proeminenţi au subliniat necesitatea diversificării rezervelor valutare pentru a atenua eventualele sancţiuni americane.
Întrebarea 3: Vor continua băncile centrale să acumuleze aur?
Da! Chiar dacă activele băncii centrale a Rusiei vor fi deblocate, precedentul creat de îngheţarea din 2022 a remodelat viziunea băncilor centrale asupra riscurilor ulterioare. În plus, în comparaţie cu băncile centrale de pe pieţele dezvoltate, băncile centrale din China şi din alte pieţe emergente tind să deţină o parte relativ mică din rezervele de aur raportate, lăsând un spaţiu substanţial pentru creştere. Goldman a observat că această creştere ar putea fi treptată.
Conform unui sondaj realizat de World Gold Council în 2024, dintre cele 69 de bănci centrale intervievate în perioada februarie-aprilie 2024, 81% se aşteaptă ca deţinerile de aur ale băncilor centrale la nivel mondial să crească în următoarele 12 luni, iar niciuna nu se aşteaptă la o scădere. În ceea ce priveşte propriile rezerve, 29% dintre respondenţi intenţionează să îşi majoreze deţinerile de aur, cea mai mare proporţie de la începutul sondajului în 2018.
Întrebarea 4: Cum influenţează previziunile solide ale băncilor centrale globale previziunea de 3.000 USD pe uncie de aur până la sfârşitul anului 2025?
După cum s-a menţionat mai sus, Goldman Sachs consideră că previziunile sale privind preţul de 3.000 USD pe uncie de aur până la sfârşitul anului 2025 se confruntă cu două riscuri: riscul de scădere al unei rate mai mari a fondurilor federale în raport cu scenariul de bază şi unele riscuri de creştere din partea achiziţiilor mai hotărâte ale băncilor centrale. În special, dacă previziunile Goldman depăşesc previziunile actuale cu 10 tone în fiecare lună, atunci previziunile Goldman privind preţul aurului până la sfârşitul anului 2025 pot avea un potenţial de creştere de 50 USD (sau mai mult), ajungând la 3.050 USD pe uncie (previziunea de bază este de 3.000 USD pe uncie).
În schimb, dacă rata finală a Rezervei Federale este cu 100 de puncte de bază mai mare decât previziunile de bază ale economiştilor Goldman de 3,25-3,5%, ceea ce înseamnă că Rezerva Federală ar mai reduce ratele doar o dată, atunci preţul aurului până la sfârşitul anului 2025 ar fi cu aproximativ 100 USD mai mic decât previziunile noastre actuale.
