"Un maxim istoric" - Românii se îndreaptă masiv spre fondurile de pensii facultative. Care sunt motivele?

Analistul economic Flavius Rovinaru a explicat, într-o intervenţie televizată, motivul pentru care tot mai mulţi români aleg să contribuie la Pilonul 3 de pensii, un sistem voluntar de economisire pe termen lung pentru perioada pensionării.

Jurnalist: Cum se explică această creştere la Pilonul 3 de pensii? Le este teamă românilor că se prăbuşeşte sistemul public de pensii?

Flavius Rovinaru: În mod evident, gândindu-mă şi la ştirea pe care aţi avut-o înainte, nu putem să stăm liniştiţi în legătură cu acest Pilon de Pensii 1, da, cu un sistem public de pensii care se bazează pe contributivitate sau pe acea solidaritate, dacă vreţi, între generaţii. Şi atunci, cumva, având în vedere faptul că avem 8 pensionari la 10 oameni care sunt activi în România, nu putem să stăm ca şi cum, nu ştiu, acest sistem public ne-ar oferi anumite certitudini.

Şi mai este un aspect important: cei care contribuie la acest sistem privat de pensii, Pilonul 3, Fondul Facultativ de Pensii, sunt oameni tineri. Adică, cu alte cuvinte, se schimbă acea mentalitate conform căreia statul este cel care 100% trebuie să ne asigure bătrâneţea.

Şi gândindu-mă din nou la ştirea dumneavoastră şi la faptul că guvernul se gândeşte de unde îşi poate lua 200 de lei ca măsură compensatorie pentru cei care au pensii sub 3.000 de lei, haideţi să facem un exerciţiu. Dacă contribuim la acest Pilon 3 de pensii şi contribuim cu o sumă modică, să spunem, putem să ne asigurăm această diferenţă. Tocmai de aceea, sistemul bazat pe contributivitate devine esenţial şi nu va mai fi nevoie ca statul să vină şi să facă tot felul de artificii care pot să fie sau pot să nu fie reale.

Jurnalist: Da, ne uităm pe un calcul raportat la un salariu mediu din România. Să spunem că există un salariu de 5.300 de lei, potrivit datelor INS, acesta este salariul mediu, şi după o carieră de 40 de ani de contribuţii, o persoană ar avea, din sistemul public de pensii, o pensie de doar 2.800 de lei lunar. Acum, se pot adăuga banii din Pilonul 2 de pensii private obligatorii şi se ajunge la un venit de 4.100 de lei lunar.

Asta dacă a ales să contribuie, de exemplu, în ultimii 10 ani şi la Pilonul 3 de pensii facultative, cu o sumă egală cu cea din Pilonul 2. Atunci mai există un plus la venitul lunar de 320 de lei. Sau 750 de lei, dublu, dacă a contribuit 20 de ani la Pilonul 3. Deci este totuşi un venit care ne-ar putea ajuta să avem o bătrâneţe mai liniştită.

Flavius Rovinaru: Exact ceea ce vă spuneam, sunt binevenite aceste calcule, pentru că, până la urmă, pun în evidenţă această eficienţă crescută a fondurilor care sunt administrate în mod privat.

Şi uitaţi că, într-adevăr, noi putem cumva să scăpăm de acest stres care este, până la urmă, generat de momentul în care nu vom mai fi activi şi de sumele de bani pe care ne vom baza la bătrâneţe, în condiţiile în care, să spunem, vedeţi dumneavoastră, statul nu este neapărat cel mai bun administrator al acestor sume.

Şi încă o chestiune interesantă este legată de faptul că, prin contributivitate la acest Pilon 3, putem să asigurăm cumva şi familia, prin prisma faptului că, dacă, Doamne fereşte, se întâmplă să decedeze cel care a contribuit la acel Pilon 3, membrii familiei sale sunt beneficiarii acelor sume care au fost realizate ca şi contribuţii de-a lungul vieţii de către omul respectiv.

Jurnalist: Da, aşadar, la Pilonul 3 sunt undeva la 830.000 de români, conform acestor statistici oficiale. Şi cei 830.000 de români, să ştiţi că au în conturi, deci în acest cont de pensie, undeva la aproape 1 miliard de euro. Este cu 17% mai mult faţă de 2023, conform datelor disponibile în acest moment. Un maxim istoric, aşadar, pentru fondurile de pensii facultative.

Acum puţin şi despre ştirea momentului, pentru că au fost negocieri în coaliţia de guvernare.

Ştiţi, au îngheţat pensiile pentru români şi acum se gândesc să dea un ajutor. Guvernanţii – l-aţi auzit şi pe Marcel Ciolacu de mai multe ori – premierul a promis un ajutor de tip one-off, adică un ajutor care să fie dat o singură dată milioanelor de pensionari care au venituri mici în România.

Însă, în coaliţie, potrivit unor surse, s-a ajuns la concluzia că ar trebui daţi 200 de lei. Dar ce să vedeţi, nu-i avem. Nici pe aceşti 200 de lei pentru fiecare pensionar cu pensia până în 2.500-3.000 de lei. Nu poate fi dat acest ajutor, pentru că nu există banii, domnule Rovinaru.

Flavius Rovinaru: Da, da, asta nu este o chestiune nouă. Încă de pe parcursul anului trecut, vă aduceţi aminte că discutam chiar la dumneavoastră în emisiune despre faptul că aceste creşteri de pensii din România nu s-au bazat pe o sustenabilitate pe termen mediu şi lung a sumelor care sunt necesare.

Bun, şi atunci, sigur că suntem, la momentul actual, în situaţia în care, probabil că, pe fondul noului exerciţiu electoral pe care urmează să-l avem în luna mai, guvernul se gândeşte să găsească diferite soluţii.

Din punctul meu de vedere, vă spun încă o dată, nu cred că aceasta este soluţia – acei 200 de lei sau cât o să fie suma pe care guvernul şi-o propune – ci mai degrabă o reformă profundă a sistemului de pensii, un sistem bazat pe contributivitate, un sistem care să fie fundamentat pe principii ce provin din economia de piaţă, din economia reală, din economia privată.

Or, atâta vreme cât noi avem în continuare un sistem care se bazează pe contributivitate pentru unii şi nu se bazează pe contributivitate pentru alţii – şi mă refer aici la sistemul de pensii speciale –, sigur că este foarte greu să ai nişte pensionari mulţumiţi.

Şi atunci încerci să găseşti tot felul de artificii prin care, cumva, să creezi o imagine diferită de realitate pentru cei care, sigur, au pensii mici.