Chimia şi frumuseţea

Omul modern tinde tot mai mult spre comoditate şi confort. Noile tehnologii ale industriei chimice ne furnizează din plin diverse produse utile, şi noi, fără să ezităm, le folosim în diferite sfere ale existenţei noastre. Totuşi, în ultimele decenii, oamenii de ştiinţă şi medicii tot mai intens bat alarma referitor la efectele nocive ale ftalaţilor, care ne însoţesc la fiecare pas şi pătrund în organism, în principal prin alimente.
Lumea modernă este pur si simplu suprasaturată de produse cosmetice şi de reclamele acestora. (pixabay.com)
Ina Nituleac
28.06.2012

Omul modern tinde tot mai mult spre comoditate şi confort. Noile tehnologii ale industriei chimice ne furnizează din plin diverse produse utile şi noi, fără să ezităm, le folosim în diferite sfere ale existenţei noastre. Totuşi, în ultimele decenii, oamenii de ştiinţă şi medicii tot mai intens trag alarma asupra efectelor nocive ale ftalaţilor, care ne însoţesc la fiecare pas şi pătrund în organism, în principal prin alimente.

Ftalaţii – sunt un grup de substanţe chimice, folosite pe scară largă în scopuri industriale pentru a oferi elasticitate produselor din plastic. Mediul înconjurător este literalmente suprasaturat cu ftalaţi. În fiecare zi, mâncăm, bem şi respirăm ftalaţi, fără să ne dăm seama de daunele pe care aceste produse le cauzează sănătăţii noastre şi, mai presus de toate, sănătăţii copiilor noştri. Ftalaţii sunt prezenţi în policlorura de vinil (PVC), în unele tipuri de produse cosmetice şi multe alte lucruri pe care le folosim în fiecare zi.

Ftalaţii se găsesc în diverse ambalaje de plastic utilizate în industria alimentară şi cea medicală, în jucării, ustensile de bucătărie, covoare şi acoperitoare sintetice, ţevi din plastic şi covoraşe de baie, recipiente din plastic pentru păstrarea şi încălzirea alimentelor, în pelicula alimentară, etc. Chiar şi cutiile de carton cu lapte sau suc în interior, sunt acoperite cu un strat de material din plastic. În calitate de solvenţi ai aromatizanţilor, ftalaţii intră în componenţa lacurilor de unghii şi păr, şampoanelor şi deodorantelor antiperspirante, cosmeticelor de protecţie solară, parfumurilor, odorizantelor de aer şi chiar în guma de mestecat.

Oamenii de ştiinţă sunt preocupaţi de faptul că, chiar şi în doze mici, ftalaţii pot avea un impact ireversibil asupra organismului viu, afectându-i reglarea sistemului nervos central şi periferic şi provocând perturbări hormonale severe. Odată acumulaţi în organism, ftalaţii afectează în mod negativ sistemul reproductiv masculin şi reduc nivelul de testosteron - hormonul masculin.

Efectul danez şi feminizarea bărbaţilor

Oamenii de ştiinţă cunosc foarte bine aşa numitul „efect danez”. În Danemarca prosperă există o mulţime de bărbaţi feminini, care au probleme masculine de sănătate. Această ţară deţine întâietatea în ceea ce priveşte cazurile de îmbolnăvire de cancer testicular. Migranţii sunt cei mai bărbătoşi reprezentanţi ai sexului masculini de aici, însă copiii lor născuţi în regatul danez, devin la fel ca localnicii.

Lumea modernă este agresivă faţă de bărbaţi şi multiplele elemente de mediu, produse alimentare şi cele de uz casnic interferează cu procesul transformării unui băiat într-un bărbat adevărat. Abundenţa produselor chimice perturbă funcţionarea normală a sistemului endocrin al organismului masculin şi reduce producţia de testosteron, care este responsabil pentru caracteristicile primare şi secundare ale sexului masculin. Anume cantitatea de testosteron determină caracterul masculin - tenacitatea şi lipsa de control, curajul şi ambiţia, vigoarea şi agresivitatea, dorinţa de a atinge ranguri înalte, etc.

Din păcate, ftalaţii fac parte din substanţele care, prin efectele lor dăunătoare asupra organismului, sunt similare hormonilor sexuali feminini şi suprimă producţia de testosteron la viitorii bărbaţi. Chiar şi în starea în utero, un exces de hormoni feminini şi substanţe chimice cu efecte de hormoni împiedică dezvoltarea normală a fătului de sex masculin, cauzând aparatului genital masculin o varietate de malformaţii genitale, aducând la criptorhidie şi are un impact negativ asupra creierului în dezvoltarea fătului, atribuindu-i un mod feminin de gândire. În adolescenţă, ftalaţii afectează spermatozoizii şi ovulele, întrerupând activitatea normală şi maturizarea lor, ceea ce poate duce ulterior la infertilitate.

Boom-ul cosmetic şi maturizarea timpurie

Lumea modernă este pur si simplu suprasaturată de produse cosmetice şi de reclamele acestora. Adolescenţii de azi - în special fetele - sunt tentaţi să încerce toate aceste produse minunate, ca să devină mai maturi şi să aibă un ten mai curat. Însă corpul unui copil nu este pregătit să asimileze toate substanţele străine şi reacţionează acumulând numeroase dereglări. Potrivit pediatrilor, în ultimul deceniu, este tot mai des întâlnit sindromul pubertăţii accelerate.

Într-o mare măsură, acest lucru se datorează aceloraşi ftalaţi şi fitoestrogeni, care există în produsele cosmetice şi de igienă. Cu cât un copil începe să folosească produse cosmetice mai devreme, cu atât mai repede corpul copilului începe să acumuleze substanţe chimice cu efecte care accelerează producţia hormonilor feminini şi contribuie la formarea caracteristicilor sexuale secundare. O astfel de dezvoltare precoce este nenaturală şi provoacă afecţiuni grave organismului în creştere.

Dereglarea sistemului nervos, disfuncţiile ovariene, durerile de cap, obezitatea, dezvoltarea anormal de accelerată a glandelor mamare – toate acestea nu creează doar probleme în adolescenţă, ci pot determina apariţia în viitor a cancerului şi a bolilor ginecologice şi pot avea un impact negativ asupra capacităţilor feminine de reproducere. Toate aceste fapte sunt confirmate de investigaţiile medicale - ftalaţii sunt găsiţi în urină, în tumori ale glandelor mamare, în laptele mamelor care alăptează ...

Pe de o parte, noile tehnologii ne îmbunătăţesc calitatea vieţii, ne facilitează muncile casnice, pe de altă parte, ne otrăvesc silenţios existenţa. Bărbaţii îşi pierd masculinitatea, femeilor li se dereglează capacitatea de reproducere, în ambele cazuri creşte riscul de dezvoltare a cancerului. Activitatea şi interesul faţă de viaţă duc la pasivitate şi indiferenţă, contemplarea vieţii este înlocuită cu şederea în faţa ecranului de televizor din plastic şi viaţa trece pe neobservate. Ce viitor îi aşteaptă pe copiii noştri? Vor mai avea ei oare proprii lor copii?

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor