Albirea părului ar putea fi un mod prin care organismul combate cancerul. Iată de ce

Potrivit unor cercetări recente, încărunţirea nu este neapărat un semn al vârstei, ci poate fi şi un indiciu că organismul a eliminat celule potenţial canceroase.

Un studiu realizat pe şoareci de Universitatea din Tokyo a descoperit modul în care celulele stem ale foliculilor pilosi răspund la deteriorarea ADN-ului, iar rezultatele sugerează că încărunţirea şi dezvoltarea melanomului pot fi două rezultate divergente ale aceluiaşi stres celular.

Două posibilităţi

Cercetătorii s-au concentrat pe celulele stem producătoare de pigment numite celule stem melanocitare, care determină dacă părul îşi păstrează culoarea sau devine gri.

Publicat recent în Nature Cell Biology, studiul a utilizat şoareci pentru a urmări modul în care aceste celule stem reacţionează la deteriorarea ADN-ului. Celulele stem melanocitare se găsesc în foliculul pilos şi se pot diferenţia în celule mature formatoare de melanină, care conferă părului culoarea lui.

Când ADN-ul din aceste celule stem este deteriorat de radiaţiile X şi medicamentele chimioterapeutice, celulele răspund prin împiedicarea divizării pentru a preveni formarea cancerului — un proces care duce la apariţia părului gri.

Totuşi, când deteriorarea ADN-ului este cauzată de lumina ultravioletă sau de substanţele cancerigene din tutun şi gazele de eşapament ale maşinilor, aceste melanocite continuă să se dividă şi să se multiplice. În aceste cazuri, părul îşi păstrează culoarea, dar animalele sunt expuse unui risc mai mare de melanom.

Cu alte cuvinte, atunci când părul devine gri, acest lucru poate indica faptul că organismul a evitat şi melanomul.

Aceste celule stem producătoare de pigment pot să se epuizeze, ceea ce duce la încărunţirea părului, sau să se multiplice, în funcţie de tipul de stres şi de semnalele din mediul lor, a remarcat într-o declaraţie de presă autorul studiului, Emi Nishimura, profesor la Universitatea din Tokyo.

Când protecţia eşuează

Când sunt expuse la anumiţi agenţi cancerigeni, cum ar fi radiaţiile ultraviolete B sau substanţe chimice precum 7,12-dimetilbenz(a)antracenul — prezent în fumul de ţigară şi în gazele de eşapament ale maşinilor — celulele stem melanocitare pot să nu-şi îndeplinească procesul de protecţie.

În schimb, ele continuă să se autoreînnoiască şi chiar să se extindă.

Totuşi, doar pentru că aveţi părul gri nu înseamnă că organismul dumneavoastră a combătut în secret melanomul. Alte procese pot duce, de asemenea, la apariţia părului gri, inclusiv deficitul de vitamina B12, afecţiunile tiroidiene şi stresul emoţional.

Această descoperire ajută la explicarea motivului pentru care prevenirea sau revenirea culorii părului ar putea, teoretic, să crească riscul de melanom, prin interferarea cu mecanismul natural al organismului de eliminare a celulelor deteriorate.

„Aceasta arată că încărunţirea părului şi melanomul nu sunt fenomene fără legătură, ci rezultate divergente ale răspunsurilor celulelor stem la stres”, a afirmat Nishimura.

Ce înseamnă

Dr. Hannah Kopelman, dermatolog la Kopelman Aesthetic Surgery, care nu a participat la studiu, a calificat cercetarea ca fiind „foarte interesantă”.

Ea a spus că acest lucru sugerează că, atunci când celulele stem pigmentare sunt deteriorate, acestea pot înceta să mai producă culoarea ca un fel de mecanism de autoapărare, ceea ce ar putea reduce şansa ca aceste celule să devină canceroase.

„Este un concept fascinant”, a adăugat Kopelman. „Dar aş fi prudentă în ceea ce priveşte aplicarea lui direct la oameni.”

Ea a remarcat că, deşi părul cărunt nu înseamnă neapărat că o persoană are un risc redus de cancer de piele, descoperirile oferă o nouă perspectivă asupra modului în care îmbătrânirea, pigmentarea şi biologia cancerului pot fi mai strâns legate decât credeam odată.