Ce fac românii din Harghita şi Covasna pentru a opri purificarea etnică (interviu)

„În zonă nu este democraţie, ci etnocraţie. De nenumărate ori am cerut Guvernului României să nu mai aprobe solicitările UDMR de a fi schimbaţi prefecţi români din judeţele Covasna şi Harghita, care, în calitate de reprezentanţi ai guvernului în teritoriu, sunt singurii care pot veghea şi stopa acţiunile potrivnice statului român”, explică Ioan Lăcătuşu, director al Centrului European de Studii Covasna-Harghita, în cea de-a doua parte a interviului acordat Epoch Times. În opinia sa, este nevoie de înfiinţarea unui departament pentru comunităţile româneşti minoritare numeric, care să le sprijine pe acestea împotriva abuzurilor autorităţilor locale.

Epoch Times: Ce activităţi desfăşoară Forumul Civic al Românilor din Harghita şi Covasna pentru menţinerea identităţii româneşti în această zonă?

Potrivit Statutului, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, de la înfiinţarea căruia anul acesta se împlinesc 10 ani, are ca scop asigurarea coordonării şi unităţii de acţiune a societăţii civile româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, în vederea păstrării şi dezvoltării identităţii naţionale a românilor din cele două judeţe şi asigurării unei convieţuiri interetnice normale cu ceilalţi locuitori ai acestei zone, în interesul bunăstării generale şi al binelui public, în contextul integrării României în structurile europene. Dacă la înfiinţarea sa, în 2005, Forumul cuprindea 12 organizaţii nonguvernamentale din judeţele Covasna şi Harghita, în prezent această federaţie reprezentativă pentru românii din această parte de ţară are în componenţa sa 33 de asociaţii culturale şi civice din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.

Pe baza scopului şi obiectivelor statutare, în cei 10 ani de activitate, Forumul a întreprins o serie de demersuri, precum: memorii, apeluri, memorandumuri, comunicate, scrisori deschise, note, mesaje, proteste, chemări, reclamaţii, sesizări la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, acţiuni în Justiţie şi altele, toate având ca finalitate prezervarea şi afirmarea identităţii românilor într-un spaţiu multietnic şi pluriconfesional şi nu într-o enclavă etnică.

Forumul s-a opus dorinţei liderilor maghiari de ghettoizare a instituţiilor şi simbolurilor româneşti de pe proiectatul ”pământ secuiesc” purificat etnic, demers care face parte dintr-o strategie de ocupare simbolică a spaţiului public din judeţele Covasna şi Harghita exclusiv cu monumente şi simboluri maghiare. Stau mărturie, în acest sens, cele peste 10 hotărâri ale Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării care constată discriminarea în masă a românilor din cele două judeţe. Forumul consideră că denumirile obiectivelor de interes public, local sau judeţean trebuie să reflecte armonia şi buna convieţuire, fie prin nume neutre, fie prin denumiri ale unor personalităţi aparţinând ambelor comunităţi, procesul de maghiarizare, respectiv de înlăturare a denumirilor româneşti din spaţiul public local, fiind de neacceptat.

Am luat atitudine faţă de nepăsarea, neatenţia sau mai bine zis complicitatea de care au dat dovadă parlamentarii români, în cazul trecerii prin acceptare tacită a unor propuneri legislative iniţiate de UDMR vizând realizarea dezideratelor separatiste şi autonomiste.

De nenumărate ori am reiterat solicitarea adresată Guvernului României de a înceta practica aprobării solicitărilor UDMR de a fi schimbaţi prefecţi români din judeţele Covasna şi Harghita, care, în calitate de reprezentanţi ai guvernului în teritoriu, sunt singurii care pot veghea şi stopa acţiunile potrivnice statului român.

În calitate de reprezentanţi legitimi ai comunităţii româneşti din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, ne-am exprimat totalul dezacord faţă de practica organizării de către liderii politici şi civici maghiari din judeţ a unor simpozioane, conferinţe, colocvii etc., în care se dezbat strategii de dezvoltare ale judeţului nostru, fără prezenţa reprezentanţilor principalelor instituţii ale statului român, a mediului academic românesc şi a societăţii civile, dar cu participarea Academiei Maghiare de Ştiinţe şi a unor personalităţi marcante ale vieţii publice din Ungaria.

Am atras atenţia autorităţilor centrale ale statului român asupra necesităţii elaborării unei viziuni şi strategii coerente administrativ-legislative, a unui plan de dezvoltare economico–socială a zonei, care să fie redactat cu implicarea Academiei Române.

În decursul anilor, Forumul Civic al Românilor din Harghita, Covasna şi Mureş a tras numeroase semnale de alarmă referitoare la pericolul prezentat de manifestările organizaţiilor de tip extremist care au avut loc pe teritoriul judeţelor Harghita, Covasna şi Mureş şi care reprezintă grave ameninţări la liniştea şi ordinea publică, cât şi o înveninare a climatului de convieţuire interetnică normală.

Am solicitat, de nenumărate ori, ca statul român să-şi exercite o prezenţă clară şi hotărâtă în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, prin instituţiile sale specifice: prefectură, instituţii deconcentrate, armată, forţe de ordine publică, aşa cum procedează statul italian, în Tirolul de Sud, exemplu des invocat de adepţii separatismului pe criterii etnice a aşa-zisului „Ţinut Secuiesc”.

„Forumul Civic al Românilor din Harghita şi Covasna s-a opus dorinţei liderilor maghiari de ghettoizare a instituţiilor şi simbolurilor româneşti de pe proiectatul pământ secuiesc purificat etnic.”

De nenumărate ori, Forumul a semnalat faptul că presa de limbă maghiară din România şi Ungaria este plină de discursuri „halucinante şi nerealiste” ale unor politicieni maghiari „semnificativi” şi de „atacuri care prejudiciază grav imaginea românilor”. Asistăm permanent la demersurile autonomiste, separatiste şi antiromâneşti promovate deopotrivă de liderii maghiari „moderaţi” şi de către cei „radicali”.

În acelaşi timp, Forumul a militat întotdeauna pentru buna convieţuire şi înţelegere cu toţi concetăţenii de etnie maghiară şi de alte etnii, bazată pe respectul reciproc, în spiritul valorilor comune creştine şi europene, dar a dezavuat şi combătut excesele adepţilor separatismului etnic şi anti-românismului.

Credeţi că este nevoie de o lege a minorităţii române din România? Ce ar trebui să reglementeze aceasta?

Da, dar nu cu acest titlu. Românii nu reprezintă o minoritate etnică în propria lor ţară. Legea românilor numeric minoritari din localităţile multietnice şi pluriconfesionale ar trebui să asigure drepturile de care se bucură toţi ceilalţi cetăţeni ai României, şi pe care românii din aceste localităţi şi unităţi administrative nu le pot obţine, prin participarea la alegerile locale şi naţionale. Ei trebuie să aibă reprezentare, din oficiu, în Parlamentul României, în consiliile judeţene şi locale; să se asigure finanţarea instituţiilor, publicaţiilor şi asociaţiilor româneşti din aceste zone, posibilitatea promovării simbolurilor şi valorilor româneşti în spaţiul public, stimularea rămânerii în zonă a tinerilor şi a specialiştilor.

Legea ar trebui să prevadă înfiinţarea unui Departament pentru comunităţile româneşti minoritare numeric, care să aibă ca obiect de activitate problematica sprijinirii comunităţilor româneşti numeric minoritare. Acesta ar trebui să faciliteze relaţiile directe între organele administraţiei centrale şi societatea civilă ca reprezentantă a intereselor şi cerinţelor comunităţii româneşti din aceste judeţe.

Departamentul trebuie să asigure coerenţa şi continuitatea preocupărilor autorităţilor centrale faţă de problematica zonei în elaborarea şi aplicarea strategiilor. De asemenea este nevoie de numirea unui consilier prezidenţial, respectiv, guvernamental, care să monitorizeze situaţia comunităţilor româneşti numeric minoritare şi de respingerea în Parlamentul României a tuturor proiectelor legislative care urmăresc instituţionalizarea drepturilor colective şi a separatismului pe criterii etnice.

Ioan Lăcătuşu este director al Centrului European de Studii Covasna-Harghita, membru în Consiliul Director al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş.

Va urma ultima parte Despre autonomia etnică de facto a Ţinutului Secuiesc.