Ce avantaje are România pe piaţa internă a UE

„România vinde mai mult în cadrul UE, dar vinde mai prost. Ponderea României continuă să crească în agricultură şi-n domeniile care consumă o mare forţă de muncă, dar prin comparaţie cu alte ţări ale UE, bunurile produse în România înglobează ponderea cea mai mică de servicii în consumul intermediar”, a declarat Geomina Ţurlea, cercetător la Joint Research Center al Comisiei Europene, în cadrul unei dezbateri organizate de IER.

În contextul global de creştere a exporturilor, mai ales de produse industriale prelucrate, ponderea României în totalul exporturilor mondiale a crescut între 2001 şi 2011. Totuşi importurile au crescut mai mult decât exporturile, cu efecte negative asupra balanţei schimburilor externe. În 2011, România înregistra surplus comercial cu 7 state membre UE şi deficit cu celelalte 19.

Coordonatoarea studiului „Avantajele competitive ale României pe piaţa internă a UE” a arătat că „la nivelul exporturilor totale româneşti, 70% din ele sunt produse în România. Este foarte bine pentru că asta înseamnă o dezvoltare a economiei interne”. Pe de altă parte, gradul de specializare pe verticală al economiei României a scăzut între 2001 şi 2011.

Echipa de cercetare care a realizat studiul a analizat dinamica performanţei exporturilor româneşti şi veniturile interne create de producătorii exporturilor şi furnizorii acestora.

Cercetătorii au observat că în ciuda faptului că a avut loc o dublare a ponderii României în exporturile mondiale de produse agricole, potenţialul agricol este insuficient exploatat, fapt evidenţiat de balanţa negativă a comerţului cu bunuri alimentare, băuturi şi tutun.

Produsele româneşti de top la export au fost în 2011 autovehiculele şi grupa de produse utilaje, reactoare nucleare, boilere, echipamente electrice şi electronice. Topul ţărilor importatoare de produse româneşti era în 2011 format din Germania, Italia, Franţa., Ungaria, Bulgaria, Marea Britanie, Olanda, Spania, Polonia şi Austria. Pe pieţele de destinaţie, România este prezentă în top 10 exportatori în cazul tuturor produselor cheie de export.

Pe de altă parte, comparativ cu economia mondială, România se concentrează pe activităţi intensive în forţă de muncă (pielărie, lemn, industrie alimentară), în care ţările cu economii emergente sunt competitori redutabili datorită preţului scăzut.

Autorii studiului consideră că România trebuie să-şi diversifice gama de produse exportate şi să se concentreze mai mult pe produsele high-tech, punând accent pe valoarea adăugată adusă de activităţile de cercetare-dezvoltare-inovare.

Ei au mai identificat trei vulnerabilităţi ale exporturilor româneşti: dependenţa ridicată de evoluţia preţului şi a cererii pentru cele 5 categorii de produse ce însumează 50% din totalul exporturilor, impactul mare al performanţei industriei auto asupra performanţei economice generale şi expunerea la cererea de pe piaţa germană, către care sunt livrate trei dintre produsele cheie.

România se concentrează pe activităţi intensive în forţă de muncă (pielărie, lemn, industrie alimentară), în care ţările cu economii emergente sunt competitori redutabili datorită preţului scăzut.

Constantin Boştină, preşedinte al Asociaţiei pentru Studii şi prognoze economico-sociale (ASPES), a schiţat câteva reguli pe care trebuie să le îndeplinească o ţară pentru a-şi menţine competitivitatea: un mediu legislativ stabil şi predictibil, menţinerea unei structuri economice flexibile şi adaptabile, stimularea investiţiilor private, reducerea disparităţilor salariale şi sprijinirea clasei de mijloc.

El a deplâns faptul că „noi în România lucrăm nu pe cicluri economice, ci pe cicluri electorale, deci pe negarea negării. Investitorii care vin iau maxim de profit posibil şi apoi pleacă. Clasa de mijloc mai mult dispare decât apare”.

Boştină consideră că structura economică şi legislaţia nu sunt avantaje, ci dezavantaje competitive ale României pe piaţa internă a UE.

Referitor la comerţul exterior, preşedintele ASPES a susţinut că „acesta este din România, nu al României”.

La rândul său, Costin Lianu, coordonator al Strategiei Naţionale de Export, a subliniat importanţa tot mai mare a comerţului cu produse intermediare şi a modului în care România se inserează în lanţurile valorice globale. „Competitivitatea se şi povesteşte, se şi promovează şi stăm prost la asta”, a concluzionat expertul.

Tiberiu Andrioaiei, secretar general al Patronatului Societăţilor din Construcţii, a observat că „România produce valori, dar nu capital. Exportăm experţi care capitalizează pentru alţii”. În opinia sa, cetăţenii din statele emergente care au studiat în România ar trebui folosiţi ca vectori în deschiderea de noi pieţe în aceste ţări.