Casa Chihlimbarului de la Colţi
alte articole
Aflat în colţul Munţilor Carpaţi, Buzăul este unul dintre cele mai bogate judeţe ale României în monumente, atât naturale cât şi istorice şi artistice. E singurul ţinut din ţară unde se află un Muzeul al Chihlimbarului şi, totodată, este înzestrat şi cu fenomene de genul focurilor vii - flăcări albastre care ard în crăpăturile solului - şi al vulcanilor noroioşi.
Nu mai puţin fascinanţi sunt trovanţii din acest ţinut, pe nedrept umbriţi de celebritatea celor de la Costeşti, din judeţul Vâlcea. Astfel, după o drumeţie pe uliţele înguste de munte din comuna Bozioru spre Valea cu Teiu, traseul continuă circa 20 de minute spre creasta Babelor de la Ulmet, unde călătorul, înconjurat de trovanţi, are impresia că a ajuns pe Lună!
Între satul Aluniş, din comuna Colţi, şi satul Nucu, din comuna Bozioru, la Miazănoapte de Depresiunea Pătârlagele, se află ”aşezările rupestre”, întrebuinţate în trecut ca lăcaşuri de cult ale geto-dacilor.
Comuna Colţi este situată în partea de Nord-Vest a judeţului Buzău, în zona de contact dintre deal şi munte. Graţie aşezării sale geografice, bogăţiile naturale, între care şi pădurile de fag şi conifere, precum şi păşunile aflate în cadrul localităţii, cât şi în apropiere, au favorizat dezvoltarea economică încă din cele mai vechi timpuri, pe linia creşterii animalelor şi a exploatărilor forestiere.
Pe aceste locuri s-au aflat cândva bogate zăcăminte de chihlimbar. Este o mândrie pentru noi, românii, că o varietate de chihlimbar din ţara noastră, cea mai frumoasă din lume, cu 260 de nuanţe, se numeşte rumanit. Din cea mai îndepărtată vechime, localnicii au avut cultul acestei pietre semipreţioase şi, în veacul trecut, încă mai ofereau fiecărui străin care trecea pe aici bucăţi de chihlimbar.
S-a întâmplat ca, prin anul 1970, colţenii să impresioneze şi autorităţile, care au premiat comuna. Isteţi, cu banii luaţi ca premiu, cei din Colţi au turnat temelia casei ce avea să ajungă un unic şi celebru muzeu din România. Casa ce adăposteşte muzeul, botezată de săteni ”Cetatea Chihlimbarului”, este foarte frumoasă, construită după canoanele arhitectonice ale locului. De-ar face şi alte sate aşa!
Piatră cu piatră, şirag cu şirag, cărţi şi hrisoave vechi, monede, fotografii de epocă, flori de mină, toată zestrea acestui muzeu a fost dăruită de localnici. Sunt aici exponate cu o valoare nepreţuită. Unii colţeni mai poartă şi acum la gât sau la mână pietricele de chihlimbar ca talismane, care, după spusele lor, poartă noroc, feresc de rele şi vindecă anumite boli. Cea mai veche unealtă din muzeu este un polizor, amintire de la meşterii de odinioară ai locului, ce prelucrau pietrele scoase din mină sau găsite în albiile apelor.
În mitofolclorul din Colţi, chihlimbarul se mai numeşte şi ”Piatra Soarelui”. Istoria extragerii şi prelucrării acestei nestemate în Valahia se pierde în negura vremurilor. Însă întâia ştire documentară în privinţa aceasta este de la anul 1578, când Mihnea Vodă şi soţia sa, doamna Neaga, înzestrează biserica din satul Aluniş, actualmente aparţinând comunei Colţi, cu o uşiţă împodobită cu chihlimbar.
Apoi, în 1828, tot la Colţi, ruşii exploatează zăcămintele, iar la 1836, din chihlimbar se fac portţigarete, iar praful se arde ca tămâie. Perioada de înflorire a rumanitului începe în 1927, când din minele de la Colţi se extrag 158 kg de chihlimbar. În anul 1932, la Paris, o expoziţie de chihlimbar uimeşte lumea.
Inginerul Dumitru Grigorescu, omul de care se leagă epoca de aur a rumanitului (1927 – 1937), i-a oferit personal reginei Marii Britanii, Mary, soţia lui George al V-lea, un medalion de chihlimbar în care erau conservate insecte. Celebra pipă a lui Stalin era confecţionată din chihlimbarul aceluiaşi Dumitru Grigorescu.
Însă, în 1937, minele de la Colţi au dat faliment. De atunci şi până în 1948, localnicii şi aventurierii străini au căutat ”Piatra Soarelui” şi în gaură de şarpe. În 1948 minele au fost închise, interzicându-se oficial şi definitiv extragerea chihlimbarului în România.
Întorcându-ne la istoria mai veche, e de menţionat faptul că în literatura esoterică medievală din Europa de Vest apare şi ”Gedi, o piatră scumpă a geţilor”, despre care se spune că are darul de a primeni aerul. Aproape sigur este vorba de chihlimbar, rumanitul nostru, care, prin prisma calităţilor sale electrostatice şi aromatice, creează în jurul său un microclimat deosebit, ce umple tot spaţiul interior al locuinţei şi înlătură bacteriile. Se spune că în asemenea locuinţe oamenii se pot elibera de stres şi îşi pot reface forţele.
Chihlimbarul, numit şi ”ambră galbenă” sau doar ”ambră”, este o piatră semipreţioasă de culoare galbenă transparentă, translucidă sau/şi opacă, cu incluziuni translucide sau opace, fiind de origine organică, şi anume răşina fosilă. Datorită unor intruziuni străine, chihlimbarul din Republica Dominicană poate avea o culoare albăstruie sau verzuie.
Vârsta chihlimbarului este apreciată la aproximativ 260 de milioane de ani. Provine din răşina arborilor de pe acele vremuri, care, cu timpul, s-a solidificat ca o substanţă amorfă, fără să fie un mineral. Chihlimbarul prezintă pentru paleontologi o importanţă deosebită, prin incluziunile de fosile conservate perfect, timp de milioane de ani, în masa fosilei.
Încă din timpurile preistorice chihlimbarul a fost folosit ca bijuterie sau obiect de cult. Prin unele locuri era mai scump decât aurul. Fără îndoială, el este şi misteriosul orichalc, sacru la nu mai puţin misterioşii atlanţi. Nu doar cei din comuna Colţi spun că această nestemată vindecă anumite boli.
Încă din Antichitate cu ea se tratau bolile stomacului şi intestinelor, leşinurile şi frigurile. Chihlimbarul coagulează sângele, întrerupe stările de vomă şi nu permite pătrunderea materiilor străine în stomac. Contribuie şi la cicatrizarea rănilor de pe picioare şi înlătură slăbiciunea fizică.
La greci, chihlimbarul era numit electron, subliniind astfel proprietăţile sale electrostatice, folosite pentru recuperarea forţei şi a imponderabilităţii atletului care participa la un concurs de sărituri. Odinioară, constructorii puneau adesea chihlimbar pisat la temelia casei, pentru a o feri de duhurile rele. Era întrebuinţat şi în ritualuri, alături de tămâie, dar şi pentru îmbălsămare sau mumificare. Din el se făceau amulete şi talismane.
Se credea că gema de chihlimbar este protectoare în faţa ochilor răi şi a blestemelor. Obiecte de artă unicat făcute din chihlimbar se păstrează în multe lăcaşuri de cult ale tuturor religiilor lumii, precum şi în colecţii particulare.
Chihlimbarul este o piatră specifică zodiilor Taur, Rac, Leu, Săgetător, Vărsător şi Peşti. Este talismanul norocos al Leului şi Săgetătorului şi piatra specifică lunii noiembrie. Corespunde numărului 3, pentru cei născuţi pe 3, 12, 21 sau 30 ale lunii.
Muzeul din Colţi funcţionează ca secţie a Muzeului Judeţean Buzău. Informaţiile strict ştiinţifice cu privire la istoria chihlimbarului de la Colţi le-am primit de la muzeografa de acolo, Felicia Mihai. Am aflat şi că în anul 2009 muzeul a avut 9.000 de vizitatori, ceea ce e un record, având în vedere izolarea relativă a localităţii şi starea deplorabilă a drumurilor de acces. Clădirea muzeului a fost recent renovată.
Am intrat în vorbă şi cu localnicii, inclusiv cu ultimul meşter în prelucrarea chihlimbarului, Gheorghe Cârstian, trecut de 80 de ani. Nu mai lucra de cinci ani, din pricina sănătăţii. A făcut de toate la viaţa lui: tâmplărie, zidărie, a fost şi secretar la Primărie. A fost nu numai arhitect al frumoasei case care adăposteşte muzeul, ci a lucrat la ea şi ca tâmplar şi zidar.
Am aflat de la acest priceput meşter că în anul naşterii lui, 1924, cea mai mare piatră de chihlimbar descoperită vreodată la Colţi, de 3,400 kg, în formă de vioară, a fost găsită de consăteanul său Ion Tulbureanu.
După cum susţin colţenii, chihlimbarul aduce noroc găsitorului. Acesta poate să-l dăruiască sau să-l păstreze pentru sine. Cel care dăruieşte vesteşte o căsătorie, după ideea că inelul, brăţara, colierul, fiindcă formează un cerc complet, reprezintă o unire, o legătură trainică şi pot semnifica chiar familia.
Inelul împodobit cu chihlimbar arată cât de mare va fi iubirea care va veni. Această piatră scumpă este un semn de bine, mai ales pentru femei. Bărbatul nu e bine să primească în dar chihlimbar.
Peisajul de la Colţi este fermecător, aerul este foarte curat. În incinta muzeului se găseşte şi un magazin de bijuterii din chihlimbar. În fiecare an, în a doua duminică din luna iulie, în comună are loc festivalul folcloric ”Floare de Colţi”.