Casa Albă semnalează Iranului că e gata să înceapă discuţii negociate de europeni în dosarul programului său nuclear

O evoluţie de însemnătate deosebită a fost înregistrată joi seara, când un oficial american a declarat că "Statele Unite ar fi gata să poarte discuţii cu Iranul dacă Uniunea Europeană va face o invitaţie", în dosarul programului nuclear iranian.

Afirmaţia survine după de Joe Biden a avut o convorbire telefonică mult amânată cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, dând impresia că noul locatar al Casei Albe îl mustră pe Netanyahu pentru apropierea de Donald Trump, inamicul numărul unu al democraţilor americani.

Deschiderea Casei Albe pune, de asemenea, capăt unei perioade de incertitudine vis a vis de politica pe care o va adopta noua administraţie faţă de complicata problemă a programului nuclear iranian.

"Noua evoluţie schiţează o posibilă cale diplomatică pentru a restabili acordul nuclear din 2015 cu Iranul", conform Reuters, acesta nefiind neapărat o cale către pacea regională. Acordul dintre puterile occidentale şi Iran, referitor la programul nuclear al Republicii Islamice, nu împiedică dezvoltarea industriei nucleare militare iraniene, ci doar o amână - spre marea îngrijorare a Israelului, care ar prefera rezolvarea imediată a problemei.

Iniţial, în campania electorală, Biden a promis că va restabili „imediat” participarea SUA la acordul nuclear cu Iranul, cu toate acestea, de la preluarea mandatului, intenţiile lui Biden au fost mai puţin clare.

Israelul a trimis şeful Mossadului la Washington cu două săptămâni în urmă, într-o evoluţie care semnalează cel puţin nerăbdare din partea Tel Aviv-ului. Simultan cu vizita la Washington, lideri ai armatei israeliene au declarat public faptul că alcătuiesc planuri pentru lovituri preemptive în cazul în care SUA re-aderă la JCPOA.

Declaraţia oficială de joi mai menţiona că „scopul administraţiei este de a readuce ambele părţi în conformitate cu acordul nuclear” şi a extins invitaţia către Iran: „Să vorbim despre cum să ajungem acolo”.

Anterior, administraţia părea să se oprească atunci când ministrul iranian de Externe, Javad Zarif, făcea iniţial o astfel de ofertă - în urmă cu două săptămâni - ca Uniunea Europeană să coordoneze o abordare parţială pentru eliminarea sancţiunilor şi revenirea Iranului la conformitate.

De curând, după ce, în decembrie, Iranul a votat legi care cer guvernului să distrugă statul israelian şi să îmbogăţească uraniul la 20%, Teheranul a indicat că va începe blocarea inspecţiilor AIEA la instalaţiile sale nucleare începând de duminică, 21 februarie, adoptând o politică de presiune maximă asupra noii administraţii.

Aliaţii europeni ai SUA au presat şi ei noua administraţie să revină în cadrul tratatului.

Planul - cel puţin aparent - a reuşit, din moment ce Casa Albă anunţă brusc disponibilitatea de a găsi o cale înainte să aibă loc următoarea măsură a iranienilor în vederea escaladării situaţiei, mulţi analişti temându-se că situaţia ar putea fi greu de gestionat paşnic dacă acest lucru se va întâmpla.

SUA au purtat în ultima vreme discuţii directe cu aliaţii - Marea Britanie, Franţa şi Germania, principalii semnatari europeni ai JCPOA - şi se pare că au stabilit în cele din urmă o strategie comună pentru reluarea relaţiei îngheţate dintre Teheran şi Washington.

La începutul acestei luni, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a părut să renunţe la discuţiile susţinute de UE atunci când a fost întrebat direct despre dorinţa exprimată de Teheran de a se angaja prin intermediul europenilor. El a spus că sunt „mulţi paşi” care trebuiau făcuţi înainte de a se angaja „direct cu Iranul” şi înainte ca SUA să fie dispuse să „primească orice fel de propunere”.