Care sunt principalele motive pentru care tinerii între 14 şi 29 de ani vor să părăsească ţara?

Corupţia, calitatea slabă a sistemului de învăţământ, nesiguranţa financiară şi economică, sistemul medical plin de hibe şi goluri legislative, războiul de lângă graniţele României dar şi sentimentul că sunt abandonaţi de autorităţi şi de clasa politică sunt principalele nemulţumiri şi temeri ale tinerilor români, reiese dintr-un studiu lansat de fundaţia Friedrich-Ebert România, potrivit Adevărul.

Sociologii au realizat o radiografie a ceea ce sunt, ce simt şi ce gândesc tinerii români, iar concluziile nu sunt deloc încurajatoare. Tinerii sunt debusolaţi, nu au încredere în autorităţi, nu au încredere în clasa politică şi se simt abandonaţi de sistem. Este motivul principal pentru care mulţi se gândesc să plece din România în străinătate

Corupţia rămâne pentru 72% dintre tinerii români principala problemă cu care România se va confrunta în următorul deceniu. Pe locurile doi şi trei se află emigrarea forţei de muncă calificate din ţară (57%) şi calitatea serviciilor publice (54%).

Corupţia este între primele trei probleme menţionate în toate ţările din regiune cuprinse în studiu. Şomajul este printre primele trei probleme în toate ţările cu excepţia României; emigraţia şi calitatea serviciilor publice sunt printre primele trei probleme menţionate în şapte din cele 12 ţări incluse în cercetare

Aproape jumătate dintre tinerii români se declară nemulţumiţi de calitatea educaţiei din România: 19% sunt total nemulţumiţi, iar 22% mai degrabă nemulţumiţi de calitatea educaţiei. Numai 18% dintre tineri se declară satisfăcuţi de calitatea educaţiei, reprezentând un număr mai scăzut decât media din regiune (26%), mult sub nivelul Sloveniei sau al Croaţiei (54%, respectiv 39%), dar şi sub Bulgaria sau Serbia (22%, respectiv 26%). Majoritatea (57%) sunt parţial sau complet de acord că în sistemul de educaţie există corupţie, iar 32% cred că notele sunt obţinute în schimbul banilor.

Cei mai mulţi dintre tineri (48%) desfăşoară activităţi remunerate, un procent relativ ridicat dacă ţinem cont că eşantionul a cuprins vârstele 14-29 de ani. O treime dintre tinerii români (31%) sunt angajaţi cu contract de muncă pe termen nedeterminat şi cu normă întreagă, procent care este semnificativ mai mare decât media ţărilor incluse în studiu (22%). Cu toate acestea, tinerii români sunt mai afectaţi de nesiguranţă economică şi precaritate: situaţia economică reprezintă un motiv în baza căruia 53% dintre respondenţi declară că s-au simţit discriminaţi uneori sau adesea. 8% dintre tinerii din România au declarat că veniturile nu le ajung nici pentru strictul necesar, unul din cele mai ridicate procente din regiune.

Majoritatea îşi declară intenţia de a emigra în străinătate (mutarea în străinătate pe o perioadă mai mare de şase luni): o treime (33%) au o dorinţă moderată de a emigra, iar unul din cinci vrea mult (11%) sau foarte mult (8%) să plece din România. Principalele motive ale emigrării sunt de natură economică: îmbunătăţirea nivelului de trai, salarii mai mari sau pentru posibilităţi mai bune de angajare.

Aproape 45% dintre tineri nu sunt interesaţi de politică, dar acest procent este mai mic decât în alte nouă ţări din studiu. Interesul tinerilor pentru politică a crescut faţă de 2019, când 76% nu erau interesaţi, iar doar 9% erau interesaţi. În 2024, procentul celor neinteresaţi a scăzut la 45%, iar cel al celor interesaţi a ajuns la 18%. În funcţie de gen, 20% dintre bărbaţi şi doar 15% dintre femei se declară interesaţi de politică.

Interesul pentru politică este influenţat de percepţia asupra reprezentării tinerilor: 55% dintre tineri consideră că interesele lor nu sunt bine reprezentate în politică, 30% cred că reprezentarea este medie, şi numai 15% o consideră corespunzătoare.

Îngrijorător este faptul că, potrivit studiului, doar jumătate dintre tinerii din România sunt de acord că democraţia este o formă bună de guvernare (55%), că este preferabilă oricărui alt tip de guvernare (50%) sau că este cel mai bun sistem de guvernare, dacă poate asigura oamenilor siguranţa economică (50%).

Îngrijorător este şi faptul că 25% dintre tineri sunt de acord că dictatura poate fi o formă de guvernare mai bună decât democraţia în anumite situaţii, mai puţin de jumătate dintre tineri (47%) respingând această idee. La fel de îngrijorător este şi faptul că 33% dintre tineri ar renunţa la anumite libertăţi civile pentru a avea un trai mai bun, iar 40% ar renunţa la unele dintre aceste libertăţi pentru o viaţă mai sigură. Un procent similar, 41%, consideră că ar fi bine pentru România să aibă un lider puternic, care nu îşi bate capul cu Parlamentul şi cu alegerile.

Articolul întreg poate fi citit aici.