Cancelarul german Scholz pierde votul de încredere şi deschide calea pentru alegeri anticipate

Parlamentul german a acceptat luni solicitarea cancelarului Olaf Scholz de retragere a încrederii în acesta şi în guvernul său, deschizând astfel calea pentru alegerile anticipate din 23 februarie, impuse de prăbuşirea guvernului său, transmite Reuters.

Coaliţia tripartită a lui Scholz s-a destrămat luna trecută, după ce Democraţii Liberi, favorabili pieţei, au demisionat în urma unei dispute privind datoriile, lăsând social-democraţii (SPD) şi Verzii fără majoritate parlamentară, în timp ce Germania se confruntă cu o criză economică tot mai profundă.

În conformitate cu normele menite să prevină instabilitatea care a facilitat ascensiunea fascismului în anii 1930, preşedintele Frank-Walter Steinmeier poate dizolva parlamentul şi convoca alegeri numai în cazul în care cancelarul solicită şi pierde un vot de încredere.

Dezbaterea care a precedat votul a marcat, de asemenea, începutul unei campanii serioase pentru alegeri, liderii partidelor schimbând replici tăioase şi tensionate.

Cancelarul şi contracandidatul său conservator, Friedrich Merz, despre care sondajele sugerează că probabil urmează să-l înlocuiască, s-au acuzat reciproc de incompetenţă şi lipsă de viziune.

Scholz, care va conduce un guvern interimar până la formarea unui nou guvern, şi-a apărat palmaresul de lider de criză care a făcut faţă urgenţei economice şi de securitate declanşate de invazia la scara largă a Rusiei în Ucraina în 2022. El a spus că, dacă i se va acorda un al doilea mandat, va investi masiv în infrastructura slăbită a Germaniei, mai degrabă decât să facă reducerile de cheltuieli pe care le-a dorit, potrivit conservatorilor.

„Lipsa de viziune ar putea economisi bani pe termen scurt, dar garanţia asupra viitorului nostru este inaccesibilă”, a declarat Scholz, care a fost ministru de Finanţe timp de patru ani în cadrul unei coaliţii anterioare cu conservatorii, înainte de a deveni cancelar în 2021.

Merz i-a spus lui Scholz că planurile sale de cheltuieli vor împovăra generaţiile viitoare şi l-a acuzat că nu şi-a respectat promisiunile de reînarmare după începerea războiului din Ucraina.

„Preluarea datoriilor în detrimentul generaţiei tinere, cheltuirea banilor - şi nu aţi pronunţat nici măcar o dată cuvântul 'competitivitate' ”, a spus Merz.

Niciunul dintre cei doi nu a menţionat plafonul constituţional al cheltuielilor, o măsură menită să asigure responsabilitatea fiscală, pe care mulţi economişti o acuză pentru starea fragilă a infrastructurii Germaniei.

Conservatorii conduc în sondajele de opinie

Conservatorii au un avans confortabil, deşi din ce în ce mai mic, de peste 10 puncte faţă de SPD în majoritatea sondajelor. Partidul de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD) devansează uşor partidul lui Scholz, în timp ce Verzii ocupă locul patru.

Partidele principale au refuzat să guverneze cu AfD, însă prezenţa sa complică aritmetica parlamentară, făcând mai probabile coaliţiile dificile.

Scholz a schiţat o listă de măsuri care ar putea fi adoptate cu sprijinul opoziţiei înainte de alegeri, inclusiv reduceri de impozite în valoare de 11 miliarde de euro şi o creştere a alocaţiilor pentru copii, convenite deja de foştii parteneri de coaliţie.

Conservatorii au sugerat, de asemenea, că ar putea susţine măsuri pentru a proteja mai bine Curtea Constituţională de maşinaţiunile unui viitor guvern populist sau antidemocratic şi pentru a prelungi subvenţionarea tichetelor de transport public.

Măsurile de reducere a poverii nedorite asupra contribuabililor par mai puţin sigure, în timp ce Merz a respins o propunere a Verzilor de reducere a preţurilor la energie, afirmând că doreşte o politică energetică complet nouă.

Robert Habeck, candidatul Verzilor la funcţia de cancelar, a declarat că acesta este un semn îngrijorător pentru democraţia germană, având în vedere probabilitatea tot mai mare, într-un peisaj politic divizat, ca partide foarte diferite să fie din nou nevoite să guverneze împreună.

„Este foarte puţin probabil ca următorul guvern să aibă o viaţă mai uşoară”, a declarat Habeck.

Liderul AfD, Alice Weidel, a cerut ca toţi refugiaţii sirieni din Germania să fie trimişi înapoi după prăbuşirea regimului lui Bashar al-Assad.