Israelul va închide ambasada de la Dublin după ce Irlanda a sprijinit petiţia CIJ privind genocidul

Israelul a anunţat că îşi va închide ambasada din Irlanda, citând decizia Dublinului de săptămâna trecută de a sprijini o petiţie la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) care acuză Israelul de genocid, transmite The Guardian.

Măsura a fost anunţată de ministrul israelian de Externe, Gideon Saar, care a declarat că a fost determinată de „politicile anti-israeliene extreme” ale guvernului irlandez, menţionând decizia acestuia de a se alătura petiţiei CIJ săptămâna trecută.

Taoiseach-ul (premierul) Irlandei, Simon Harris, a declarat pe X: „Aceasta este o decizie profund regretabilă din partea guvernului Netanyahu. Resping cu desăvârşire afirmaţia că Irlanda este anti-Israel. Irlanda este pentru pace, pentru drepturile omului şi pentru dreptul internaţional.

„Irlanda doreşte o soluţie cu două state şi ca Israelul şi Palestina să trăiască în pace şi securitate. Irlanda va apăra întotdeauna drepturile omului şi dreptul internaţional. Nimic nu va distrage atenţia de la acest lucru”, a mai declarat Harris.

Israelul nu a aplicat măsuri similare altor ţări, inclusiv Egipt, Spania şi Mexic, care s-au alăturat petiţiei.

Anunţul a fost făcut în contextul în care bilanţul palestinienilor din Gaza s-a apropiat de 45.000 de morţi în războiul care a început anul trecut cu atacul din 7 octombrie al Hamas asupra Israelului. Zeci de decese au fost raportate duminică în urma loviturilor israeliene asupra teritoriului de coastă.

Anunţând decizia de a închide ambasada, Sa'ar a declarat: „Trebuie remarcat faptul că, în trecut, ambasadorul Israelului la Dublin a fost rechemat în urma deciziei unilaterale a Irlandei de a recunoaşte un 'stat palestinian'”.

El a spus că decizia de a închide ambasada a fost determinată de anunţul Irlandei privind sprijinul său pentru acţiunea în justiţie a Africii de Sud împotriva Israelului în cadrul CIJ, acuzând Israelul de „genocid”.”

„Acţiunile antisemite şi retorica pe care Irlanda le întreprinde împotriva Israelului se bazează pe delegitimarea şi demonizarea statului evreu şi pe standarde duble”, a declarat Sa'ar.

„Irlanda a depăşit toate liniile roşii în relaţia sa cu Israelul. Israelul îşi va investi resursele în promovarea relaţiilor bilaterale cu ţările lumii în funcţie de priorităţi care derivă şi din atitudinea diferitelor ţări faţă de acesta. Există ţări care sunt interesate să îşi consolideze legăturile cu Israelul şi care nu au încă o ambasadă israeliană”, a continuat Sa'ar, adăugând că Israelul intenţionează să deschidă o nouă ambasadă în Moldova, care este văzută ca fiind mai prietenoasă cu Israelul.

„Vom ajusta structură diplomatică israeliană a misiunilor noastre, acordând în acelaşi timp greutate, printre altele, abordării şi acţiunilor diferitelor ţări faţă de Israel pe scena politică”, a spus el.

Context

Relaţiile dintre Irlanda şi Israel au fost mult timp tensionate din cauza poziţiei Irlandei cu privire la Palestina.

În noiembrie, Harris a declarat că autorităţile ţării îl vor reţine pe omologul său israelian, Benjamin Netanyahu, dacă acesta va călători în Irlanda, după ce Curtea Penală Internaţională a emis un mandat de arestare pe numele lui Netanyahu.

Israelul a înaintat un apel împotriva mandatelor de arestare emise de CPI pe numele lui Netanyahu şi al fostului ministru al apărării Yoav Gallant, a informat duminică Radio Armata.

La 21 noiembrie, CPI a emis mandate de arestare pe numele celor doi, invocând motive de a crede că Netanyahu şi Gallant au comis crima de război de înfometare şi crime împotriva umanităţii, cum ar fi uciderea şi persecuţia.

Mişcarea de închidere a ambasadei urmează declaraţiei de săptămâna trecută a lui Micheal Martin, Tánaiste (al doilea cel mai înalt oficial ales al Irlandei) şi ministru al afacerilor Externe, potrivit căreia a obţinut aprobarea guvernului pentru ca Irlanda să intervină în cazul CIJ al Africii de Sud împotriva Israelului în temeiul convenţiei privind genocidul.

„A existat o pedeapsă colectivă a poporului palestinian prin intenţia şi impactul acţiunilor militare ale Israelului în Gaza, soldate cu 44.000 de morţi şi milioane de civili strămutaţi”, a declarat Martin.

„Prin intervenţia juridică în cazul Africii de Sud, Irlanda va solicita CIJ să îşi extindă interpretarea a ceea ce constituie comiterea unui genocid de către un stat.

Suntem îngrijoraţi de faptul că o interpretare foarte îngustă a ceea ce constituie genocidul conduce la o cultură a impunităţii în care protecţia civililor este redusă la minimum.

Punctul de vedere al Irlandei cu privire la convenţie este mai larg şi acordă prioritate protecţiei vieţii civililor - ca susţinător angajat al convenţiei, guvernul va promova această interpretare în intervenţia sa în acest caz”, a mai spus Martin.

Forţele israeliene au continuat duminică să bombardeze nordul Gazei, o lovitură aeriană asupra şcolii Khalil Aweida din oraşul Beit Hanoun ucigând cel puţin 15 persoane, potrivit spitalului Kamal Adwan din apropiere, unde au fost aduse victimele.

În oraşul Gaza, cel puţin 17 persoane, inclusiv şase femei şi cinci copii, au fost ucise în trei raiduri aeriene care au lovit case care adăposteau persoane strămutate, potrivit spitalului Al-Ahli.

O lovitură aeriană israeliană a lovit, de asemenea, centrul civil de urgenţă din zona pieţei Nuseirat din centrul Gazei, ucigându-l pe Ahmed Al-Louh, un jurnalist video care lucra pentru Al Jazeera TV, şi alte cinci persoane, au declarat medici şi colegi jurnalişti.