Bula sistemului bancar din umbră al Chinei începe să se spargă

Autorităţile din portul nord-estic al oraşului Qingdao au oprit furnizarea de aluminiu şi cupru din cauza unei investigaţii. Motivul? Se pare că metalele, care ar fi trebuit să se afle în depozit, nu mai erau acolo.

”Oamenii întâmpină dificultăţi când vine vorba să se asigure că metalul pe care-l cred acoperit printr-o chitanţă de depozit există cu adevărat acolo”, a declarat o sursă pentru Reuters.

Companiile chineze şi străine se folosesc de depozitele din portul Qingdao pentru a păstra temporar metalele şi bunurile destinate importului sau exportului şi au încredere în depozite că păstrează acele bunuri în siguranţă, până când acestea sunt trimise către destinaţia lor finală. Ei primesc o chitanţă din partea depozitului ce confirmă depozitarea bunurilor.

Re-alocare

Asemenea tuturor celorlalte lucruri din China, situaţia aceasta este complicată. Deoarece sistemul bancar al Chinei este controlat în mare parte de stat şi îşi limitează împrumuturile către anumite sectoare, unele companii şi operatori financiari au găsit modalităţi independente de a împrumuta şi obţine credite - toate aceste operaţiuni formând în cele din urmă sistemul bancar din umbră, al Chinei.

Modul în care funcţionează este următorul: o companie transportă bronz (sau alte metale) către un depozit şi primeşte o chitanţă. Apoi poate depozita această chitanţă către o altă companie sau bancă, ce nu este controlată de stat 100% de stat, pentru a primi un împrumut pe termen scurt. Acest proces ar fi în regulă deoarece împrumutul este în mod normal acoperit de cantitatea de metal din depozit, ca şi cum ar fi ipotecat.

Dar lanţul de credit nu se opreşte aici. Printr-un proces de re-ipotecare, compania care a emis iniţial creditul poate, la rândul ei, să împrumute bani pe baza ipotecii, luând credit de la altcineva. Chitanţa emisă iniţial de depozit este astfel ipotecată de mai multe ori, la creditori diferiţi.

Atâta timp cât niciun personaj din lanţul de credit nu dă faliment şi toată lumea plăteşte creditul la timp, aparent totul este în regulă. Proprietarii metalului îşi primesc bunurile înapoi iar creditorii sunt plătiţi pentru împrumuturile lor plus dobânda aferentă. În practică, chitanţele sunt folosite de trei sau chiar de patru ori, dar în realitate există numai o singură încărcătură de bunuri care să le acopere.

În cazul în care cineva din lanţul de ipotecatori devine incapabil să-şi mai achite datoria, creditorul va încerca să obţină bunul care a fost pus ipotecat, însă va observa că există mai multe companii care îl au drept garanţie.

Acesta este exact procesul care a dus la dispariţia cantităţilor de metal din Qingdao. Un angajat al companiilor ce efectuează operaţiuni în port a declarat:

”Diferenţa este de 80.000 de tone de aluminiu şi de 20.000 de tone de cupru, dar am auzit că volumul s-ar putea să fie chiar mai mare. Se poate să lipsească sau se poate ca metalul să nu fi fost vreodată acolo. Au fost emise documente de trei ori pe acea cantitate”.

Odată ce încrederea în sistemul din umbră slăbeşte, creditorii îşi vor retrage împrumuturile pe neaşteptate, ceea ce-i trimite pe datori în căutare de fonduri. Unii dintre datori nu-şi plătesc datoria, forţând banca (depozitul), să descopere că metalul nu a existat niciodată.