România, în previziunile economice ale Comisiei Europene: Austeritate şi redresare lentă
Comisia Europeană estimează că România îşi va reduce treptat deficitul bugetar în următorii ani şi va înregistra o creştere economică moderată, în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a măsurilor de austeritate necesare pentru consolidarea fiscală.
Un document publicat luni relevă faptul că deficitul bugetar ar urma să scadă de la 9,3% din PIB în 2024, la 6,2% în 2026, iar economia să avanseze cu 1,1% în acelaşi an. Pentru 2027, Comisia prevede o accelerare a PIB-ului la 2,1%.
Instituţia avertizează însă că măsurile de ajustare vor afecta ritmul de creştere.
„Creşterea PIB-ului real al României va rămâne scăzută, la 0,7% în 2025 şi 1,1% în 2026, deoarece consolidarea fiscală necesară va reduce consumul privat şi public, afectat suplimentar de un val de inflaţie”, se arată în raport, potrivit Ziare.com.
Cu toate acestea, investiţiile private, cheltuielile din PNRR şi exporturile nete vor sprijini economia, în timp ce scăderea consumului privat va limita importurile. În 2027, încetinirea consolidării fiscale ar urma să permită o creştere de peste 2%.
Comisia notează o uşoară deteriorare a pieţei muncii: rata şomajului ar putea depăşi 6% în 2025, pentru ca apoi să coboare la 5,6% în 2026 şi 2027. Îngheţarea salariilor bugetare şi moderarea creşterilor salariale din privat vor tempera veniturile, dar vor sprijini competitivitatea.
Potrivit sursei citate, inflaţia este estimată la o medie de 6,7% în 2025, ca urmare a eliminării plafonului la energie şi a creşterii TVA şi accizelor. Aceasta ar urma să scadă sub 6% abia în 2026, însă preţurile la energie şi introducerea ETS2 ar putea întârzia revenirea în ţinta BNR.
Deficitul guvernamental ar urma să coboare la 5,9% din PIB în 2027, în urma pachetelor de consolidare care includ îngheţarea salariilor şi pensiilor, majorarea impozitelor şi extinderea taxelor de mediu. Cheltuielile de apărare vor urca la 2% din PIB până în 2027, iar datoria publică va creşte la circa 63% din PIB, pe fondul deficitelor ridicate şi al costurilor mai mari cu dobânzile.
