Deficitul ar putea coborî la 6% la finele lui 2026. "Pe spinarea cetăţenilor, mai ales a celor mulţi, care suferă mai abitir, dar nu aveam altă cale"
Preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a afirmat, într-o intervenţie la postul B1 TV, că România se află într-un moment decisiv în privinţa disciplinei bugetare, iar măsurile deja adoptate, alături de cele programate pentru anul viitor, ar putea reduce deficitul la aproximativ 6% din PIB — o realizare remarcabilă, în condiţiile în care ţara cobora de la peste 9% în doar doi ani.
Expertul a avertizat însă că această ajustare vine pe seama cetăţenilor, în special a celor cu venituri mici, şi a subliniat că discuţiile privind creşterea salariului minim, sustenabilitatea mediului de afaceri, inflaţia ridicată şi finalizarea fondurilor PNRR vor fi esenţiale pentru stabilitatea economică a României în următorii ani.
Redăm mai jos o parte din intervenţie.
Jurnalistă: Se apropie sfârşitul anului şi vor începe discuţiile pe buget, bugetul care anul trecut a fost construit greşit. Nu ştiu dacă din greşeală sau cât se poate de intenţionat. Anul acesta, înţeleg de la ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, că se va lucra într-o aplicaţie care se numeşte Buget şi ar trebui să fie mai clare cifrele, sau mai exacte. Ce speranţe aveţi? Ce recomandări aveţi? Pentru că dacă şi anul viitor vom merge pe bugetul acesta fake, făcut din pix...
Daniel Dăianu: Măsurile care au fost adoptate până acum şi cele care vor intra în acţiune de la 1 ianuarie pot ajuta execuţia bugetară să consemneze la finalul anului un deficit în jur de 6%. Noi, la Consiliul Fiscal, am spus în jur de 6,5%. Ceea ce, pentru România — şi am declarat public — va fi o realizare remarcabilă, pentru ca să cobori de la peste 9% din PIB la 6% din PIB în doi ani este foarte mult. Sigur, pe spinarea cetăţenilor, mai ales a celor mulţi, care suferă mai abitir, dar nu aveam altă cale.
Jurnalistă: Dar numai pe baza măsurilor care sunt acum?
Daniel Dăianu: Nu, cele care au fost luate, dar şi cele de anul viitor, incluzând şi îngheţarea în 2026 iar a salariilor şi a pensiilor. În valoare nominală rămân la ceea ce este în momentul de faţă, dar nu avem altă şansă.
Jurnalistă: Se discută foarte mult despre creşterea salariului minim. Dacă aţi văzut această discuţie, ce ar însemna asta?
Daniel Dăianu: Aceasta este o discuţie politică. Dacă o discuţi strict prin prisma bugetului public, n-ai avea o pierdere la bugetul public. Dar e o decizie politică, pentru că mediul de afaceri parţial are dreptate, fiindcă mai ales întreprinderile mici ar gâfâi, au probleme, se reduc vânzările şi aşa mai departe. S-ar putea să fie nevoite întreprinderile mici să elibereze forţă de muncă.
Pe de altă parte, cei cu venituri foarte mici, cei cu salariul minim, au fost cel mai puternic loviţi de inflaţia din acest an, din a doua parte a anului şi vor fi loviţi de inflaţia de anul următor, pentru că şi în anul următor inflaţia va fi înaltă până pe la jumătatea anului şi ea va coborî. Eu nu cred că va fi între 9% şi 10%, dar e o inflaţie înaltă şi operează macroeconomiştii, colegii din BNR, cu ceea ce numim aşteptările inflaţioniste. Acestea nu trebuie să fie dezancorate.
Banca Naţională este foarte prudentă, de aceea nu a slăbit politica monetară şi există o traiectorie prognozată de Banca Naţională astfel încât la finele anului următor să fim cu o inflaţie mult, mult inferioară celei care va fi consemnată în decembrie.
Aceasta ar fi o ştire bună pentru că, deşi nivelul preţurilor nu se diminuează — să ne înţelegem — inflaţia coboară, dar nu nivelul preţurilor. Aceea este o decizie politică. Sindicatele argumentează într-un fel, mediul de afaceri argumentează într-un fel.
Jurnalistă: Ce se va întâmpla după ce se termină cu PNRR-ul acesta, care ne-a ajutat foarte, foarte mult?
Daniel Dăianu: Ne-a ajutat şi ne va ajuta în continuare. Noi am lansat un semnal, să spunem. Am spus că după terminarea acestui PNRR, care va fi fructificat, chiar dacă am scăzut de la 28 de miliarde la 21 de miliarde, dar ar fi grozav să tragem şi aceste 21 de miliarde de euro, se va termina.
Deci, dintr-o dată, România nu va mai putea beneficia de aceste zeci de miliarde de euro şi nu ştim care va fi împărţeala — scuzaţi-mi expresia — din noul cadru financiar multianual. Pentru că acolo este o luptă între prietenii coeziunii, între care face parte şi România, ţările care vor aceeaşi distribuţie a resurselor europene de circa 2 miliarde de euro şi cei care vor mai mulţi bani pentru competitivitate, pentru apărare. Nu ne va fi uşor.
Şi vedeţi dumneavoastră, iar guvernul trebuie să negocieze. Miniştrii trebuie să ne reprezinte. Deci, nu putem să substituim inteligenţa artificială sau pe cei din mediul privat, pe cei care trebuie să ia decizii în numele societăţii româneşti. Aceşti miniştri, aşa cum sunt, şi sunt oameni cu carte multă între ei, sunt oameni care pot să facă diferenţa şi să ne ajute pentru următorul cadru financiar multianual şi pentru a absorbi cât mai mult din banii europeni.
Jurnalistă: Dar ce s-ar întâmpla în acest scenariu în care s-ar rupe această coaliţie şi PSD ar face o alianţă...
Daniel Dăianu: Eu nu o văd ruptă în momentul de faţă. Alegerile din PSD s-au terminat. Ţara are nevoie de oameni responsabili, are nevoie de onestitate, are nevoie de transparenţă. Acestea sunt doleanţe.
