Bihaku şi Layering: idealul şi secretul frumuseţii japoneze

Femeie de origine japoneză (makeupandbeauty.com)
Mioara Stoica
21.11.2015

În Japonia există un ideal de frumuseţe numit "bihaku 美白"- bi înseamnă frumos iar haku înseamnă alb - care joacă un rol foarte important în cultura şi standardele frumuseţii feminine. De fapt, pielea albă, ca şi canon estetic, a fost întotdeauna asociată cu conceptele de puritate şi nobleţe.

Acest ideal de frumuseţe este răspândit în Japonia încă din perioada Nara (710-733), când femeile de la Curte utilizau o gamă largă de produse de frumuseţe pentru sănătatea pielii - cum ar fi tărâţele de orez şi pulberea de perle zdrobite – iar în plus, îşi aplicau pe faţă fard alb pentru a obţine un efect de paloare.

În timpul perioadei Edo (1603-1868) un produs cosmetic numit "uguisu no fun" – derivat din dejecţiile unei pasări, privighetoarea japoneză - era folosit pentru a elimina machiajele grele ale Geishelor (termenul de geisha înseamnă "artist, persoană dedicată artelor", gei înseamnă artă, iar sha înseamnă persoană). O altă calitate a dejecţiilor era de a albi pielea şi a-i restabili strălucirea.

Femeile japoneze depun numeroase eforturi în încercarea de a menţine calitatea pielii lor la anumite standarde, evitând expunerea la lumina directă a soarelui şi utilizând produse cosmetice specializate în albirea pielii. Ba chiar mai mult, femeia japoneză trebuie să aibă o faţă perfectă dacă speră să fie cerută în căsătorie. După căsătorie, obsesia unei pieli tinere şi perfecte continuă, deoarece devine o sursă de mândrie pentru soţul ei.

În Japonia, un vechi proverb spune că "pielea albă acoperă şapte defecte" (iro no shiroi wa shichinan kakusu) şi sunt chiar femeile japoneze cele care, dintre toate, fac cele mai multe eforturi pentru a-şi menţine calitatea pielii la anumite standarde.

Canonul de frumuseţe al unei femei japoneze este acela de a avea o faţă sănătoasă, rotundă, cu pielea netedă şi albă. Există chiar o expresie pentru a defini acest aspect: "Ai pielea ca un mochi!", ceea ce înseamnă că pielea arată netedă şi fermă precum cremosul desert din orez atât de iubit de către japonezi. Şi nu este un secret că femeile japoneze arată cu zece ani mai tinere decât vârsta lor reală.

Layering, secretul frumuseţii japoneze

Dar cum reuşesc să-şi păstreze un aspect atât de strălucitor? Desigur genetica joacă un rol important, dar este acesta într-adevăr singurul factor care le distinge de femeile din Occident?

De fapt, ele ascund un secret: de-a lungul generaţiilor, au dezvoltat un sistem de cure tradiţionale extrem de meticulos. Acesta este constituit dintr-un ritual zilnic de aplicare a unor tratamente sofisticate numite "layering", un termen englez care înseamnă "aşezat în straturi". Termenul de strat - în acest context - indică aplicarea mai multor tratamente care protejează şi hrănesc pielea.

Acest sistem de cure "layering" – folosit pentru a optimiza luminozitatea pielii - este efectuat atât dimineaţa cât şi seara, respectând strict ordinea diferitelor etape.

Mai exact, include şapte etape: demachiat folosind un ulei; curăţirea tenului fie cu săpun fie cu un produs specific; aplicarea unei loţiuni; aplicarea unui ser; îngrijirea pielii din jurul ochilor; aplicarea cremei de zi sau de noapte; aplicarea unui balsam de buze.

La prima vedere ar putea părea o lungă şi poate chiar complicată procedură, dar, odată ce a fost memorată este nevoie de aproximativ zece minute pentru a efectua toate aceste etape.

Calitatea produselor este, de asemenea, foarte importantă

De secole, femeile japoneze obişnuiesc să-şi prepare în casă produse de înfrumuseţare, ale căror secrete le trec din generaţie în generaţie. Cândva denigrate, ritualurile la care apelau gheişele sunt puse azi la loc de cinste în Japonia şi apreciate în întreaga lume.

Exfoliantele pe bază de fasole adzuki, un scrub facial folosit cândva la curtea imperială japoneză, sunt populare şi în zilele noastre, pentru calităţile lor dovedite în curăţare a tenului.

Alge contra îmbătrânirii

Wakame, o algă ce conţine fucoidan, cu rol important împotriva îmbătrânirii, este folosită la prepararea gelurilor detoxifiante. Nuka, tărâţele tradiţionale de orez, sunt utilizate la prepararea produselor demachiante, exfoliante, dar şi în cele antirid.

Obsesia culturii japoneze pentru un ten de porţelan, proaspăt şi curat, se pare că a fost motiv de inspiraţie pentru moda mondială în ultimii ani, pentru că din ce în ce mai multe vedete par să renunţe la tenul bronzat la solar în favoarea unei pieli cât mai albe. Şi moda buclelor de un blond ţipător pare să fi apus în favoarea părului fin, drept şi mătăsos, de culoarea abanosului, cu care ne-au obişnuit frumuseţile japoneze.

Albirea pielii cu sake

Cele mai mari firme de cosmetice din Japonia - Shiseido, Kanebo şi SK-11 - şi-au lansat produsele de albire a tenului şi în restul lumii. Gama SK-11, favorita topmodelului Kate Moss, este bazată pe un ingredient numit Pitera, derivat din sake, tradiţionala băutură pe baza de orez a japonezilor. Efectele anti-îmbătrânire pe care le are Pitera au fost descoperite de călugării de la Mânăstirea Kobe, care au observat că unii dintre cei care se ocupau cu distilarea sake-ului aveau mâinile albe, cu pielea întinsă, ca neatinse de trecerea timpului.

Femeile asiatice cred că se nasc cu o piele magică. Respectul pentru terapiile naturale şi pentru tratamentele tradiţionale bizare, precum cele faciale cu excremente de privighetoare ori cele de curăţare a tenului cu gogoşi de viermi de mătase sunt un mijloc de păstrare a identităţii lor unice japoneze.

Gogoşi de mătase pentru curăţarea feţei

Printre ritualurile de înfrumuseţare japoneze se numără şi cele care au la bază uleiul de ficat de rechin, care se foloseşte în tratarea tenului uscat, dar şi gogoşile de viermi de mătase, folosite pe post de dischete demachiante, pentru a exfolia celulele moarte de pe faţă. Oţetul din lemn de mandarin, distilat, este folosit la curăţarea impurităţilor, deoarece creează o energie de tipul celei degajate de infraroşii. El se pune pe un fel de prosopele, cu care sunt înfăşurate tălpile picioarelor.

Masajul facial

Masajul facial efectuat de femeile japoneze la domiciliu este o modalitate perfectă de a reda strălucire şi fermitate tenului. Masajul facial este o importantă procedură cosmetică, fiind un proces complex care acţionează nu numai la nivelul pielii (vase sanguine, limfatice, musculatură etc.), ci şi în profunzimea organismului. Efectuat corespunzător, acesta are ca finalitate starea generală de bine, dar şi o piele tonică, relaxată, pregătită să facă faţă radicalilor liberi ori agresiunilor zilnice.

Există mai multe tipuri de masaj facial, în funcţie de efectul vizat (în fotografia de mai sus vă prezentăm câteva masaje faciale). Masaje simple şi, se pare, chiar foarte eficiente.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor