Ar fi posibil ca diamantele sa nu mai fie niciodata patate de sange?
La sfarsitul lunii martie, reprezentanta Natiunilor Unite in statul vest African, Sierra Leone, l-a arestat pe fostul presedinte Liberian, Charles Taylor. El a fost acuzat de crime de razboi si crime impotriva umanitatii iar acum se afla in fata posibilitatii de a fi trimis la Curtea Penala Internationala de la Haga.
In centrul acuzatiilor se afla o piatra pretioasa ascunsa — diamantele “murdare” pe care Taylor este acuzat ca le-a cumparat de la rebelii din Sierra Leone in schimbul armelor. Acest comert ilegal a determinat moartea a 50 000 de oameni. Cu sprijinul lui Taylor, partizanii din Sierra Leone au facut amputari sistematice ale membrelor adultilor si chiar copiilor in timpul campaniei brutale de opt ani, care s-a terminat in 2003 cand Taylor a fost exilat in Nigeria. Scopul lor — acela de a castiga controlul asupra terenurilor bogate in diamante.
“Conflictul diamantelor”, “diamantele sangelui” si “genocidul pietrei pretioase” — acestia sunt toti termeni care au ajuns sa fie asociati cu comertul profitabil al pietrelor pretioase. Pentru multi din Africa, diamantele si-au pierdut cu mult timp in urma calitatea de a simboliza prestigiul si, din contra, au ajuns sa simbolizeze suferinta si disperarea.
In Angola, Sierra Leone, Coasta de Fildes si Republica Democratica Congo, rebelii au facut comert cu diamante pentru a-si finanta eforturile militare. Drept rezultat, sute de mii de oameni au murit, in timp ce alte milioane au fost stramutati sau evacuati din casele lor.
In ciuda profiturilor de un miliard de dolari, cu greu vreo investitie pentru minerit a ajuns sa profite oamenilor obisnuiti care raman printre cei mai saraci din lume. The Independent a raportat ca sute de muncitori de pa Coasta de Fildes sunt fortati sa lucreze in minele de diamante din nordul tarii pentru a extrage pana la 300 000 de carate de diamante pe an care valoreaza peste 25 de milioane de US$.
“Muncitorii din minele de diamante sunt deseori supusi abuzurilor drepturilor omului chiar prin intermediul muncii pe care o presteza in mina ” declara Mona Cadena, expert in exploatarea de diamante pentru Amnesty International, San Francisco, potrivit relatarilor New America Media. La acestea se adauga conditiile primejdioase pentru respiratie, mancat si dormit in gazele toxice din interiorul minelor.
In 2003 s-au facut pasi concreti pentru a se asigura ca, comertul ilegal cu diamante va fi eliminat de pe piata globala. Kimberly Process Scheme, o initiativa guvernamentala ratificata de 61 de tari, concretizata in dispozitii cu privire la importul si exportul de diamante brute, ii obliga pe furnizori sa obtina documente legale care demonstreaza ca pietrele pretioase nu provin din zone de conflict.
Oricum, potrivit raportului Global Witness si Amnesty International din februarie, “conflictul diamantelor” din Liberia inca exista, tarile vecine facand inca contrabanda cu diamante pentru export iar pietrele din Coasta de Fildes isi gasesc de asemnea drumul in Europa.
Inainte de a lua in considerare culoarea, claritatea si caratele, Amnesty International cere cumparatorilor de diamante sa verifice ca diamantele sa fie “libere de vreun conflict.” “Cand diamantele de conflict sunt vandute, aceasta inseamna ca banii nu se intorc in tara; merg direct la rebeli,” declara dna Cadena, potrivit New America Media.
Amnesty International ofera un ghid pentru cumparatori la
