Analist german: ”Politica externă a Rusiei nu mai serveşte intereselor ei naţionale”

Politica externă rusească nu mai serveşte intereselor naţionale ale ţării, ci doar intereselor regimului de legitimare internă, urmărite prin acţiuni externe revizioniste, a susţinut, joi, cercetătorul german Andreas Umland în cadrul unei conferinţe găzduite de SNSPA.
Andreas Umland
Andreas Umland (Epoch Times)

Expertul la Institutul pentru Cooperare Euroatlantică din Kiev a schiţat, în cadrul conferinţei internaţionale ”Instrumentalizing the Recent Past in Foreign Policy. The Legitimization of External Intervention in the Former Soviet Space”, organizată de SNSPA, intereselor de politică externă ale Rusiei care sunt încălcate prin acţiunile revizioniste şi agresive ale Kremlinului.

Umland a subliniat că interesele naţionale ale Rusiei ar fi trebuit să fie modernizarea economiei, a administraţiei publice, a sistemului de sănătate şi de educaţie. Partenerul principal în acest sens ar fi fost Vestul, şi în primul rând UE. În opinia sa, Uniunea Eurasiatică nu poate fi de ajutor Rusiei în modernizarea ei, şi nici China.

În al doilea rând, în lupta împotriva fundamentalismului islamic, Rusia susţine că se luptă cu ISIS în Siria, dar prin escaladarea conflictului nu face decât să radicalizeze musulmanii de pe teritoriul său şi să-şi submineze relaţiile cu lumea arabă (prin susţinerea lui Assad şi bombardarea rebelilor n.r.).

Referitor la apropierea Rusiei de China, analistul german susţine că ”China nu se uită la Rusia ca la un partener egal, ci doar profită de izolarea acesteia încercând să tragă cât mai multe avantaje din confruntarea dintre aceasta şi Occident”.

În al patrulea rând, Rusia trebuia să fie garantul Tratatului de Neproliferare nucleară, dar a încălcat Memorandumul de la Budapesta, legat de garanţiile de securitate date Ucrainei, şi astfel îl subminează.

O altă problema ridicată de Umland sunt reacţiile negative pe care acţiunile agresive ale Rusiei de destabilizare a Ucrainei şi Georgiei le trezesc în rândul partenerilor acesteia din Uniunea Economică Eurasiatică, precum Kazahstan sau Belarus. Aceste state nu vor să participe la regimul de sancţiuni impus Ucrainei de pildă.

În al cincilea rând, ”relaţiile dintre Rusia şi Ucraina au fost distruse pentru zeci de ani, ca urmare a anexării Crimeei şi a conflictului din Donbas”. De asemenea, mulţi ruşi fug în Ucraina pentru a se refugia.

Cu toate acestea, regimul de la Kremlin rezistă prin încheierea unui nou contract social cu cetăţenii de rând, oferindu-le iluzia că Rusia va fi din nou o mare putere, temută, dacă ei îşi asumă privaţiuni şi un nivel de trai mai scăzut. Înainte, contractul social era bazat pe preţurile mari ale petrolului, care asigurau anumite standarde socio-economice, care garantau că populaţia nu se va ridica împotriva regimului autoritar.

Regimul de la Kremlin rezistă prin încheierea unui nou contract social cu cetăţenii de rând, oferindu-le iluzia că Rusia va fi din nou o mare putere, temută, dacă ei îşi asumă privaţiuni şi un nivel de trai mai scăzut.

”Această abordare nihilistă şi cinică, care încalcă interesele naţionale, nu ar trebui să ne mire. Cei care conduc Rusia astăzi provin din KGB, o organizaţie care a suprimat nu doar pe etnicii non-ruşi din fosta URSS, ci şi Biserica Ortodoxă Rusă şi pe exponenţii literaturii şi ştiinţei ruse. Această trădare a interesului naţional nu ar trebui să ne surprindă”, a concluzionat cercetătorul german.

Umland a arătat însă că fără o economie funcţională, aflată într-o izolare tot mai accentuată pe scena internaţională, Federaţia Rusă rămâne o mare putere în relaţiile internaţionale doar prin perspectiva fricii pe care o inspiră arsenalul său militar convenţional şi nuclear.

Expertul german a reamintit că Rusia a încălcat o serie de tratate cu ţările din spaţiul post-sovietic, precum memorandumul de la Budapesta din 1994, care prevedea dezarmarea nucleară a Ucrainei în schimbul unor garanţii de securitate legate de independenţa acesteia, Tratatul ruso-ucrainean legat de frontierele comune, ratificat de ambele părţi în 2004, tratatul din 1999 OSCE prin care Rusia se obliga să-şi retragă trupele din Transnistria, iar mai recent acordurile de la Minsk. Ca urmare, Rusia s-a plasat în afara dreptului internaţional şi a relaţiilor internaţionale.

”Chiar dacă UE este cel mai mare partner comercial al Rusiei, iar Germania a încercat să construiască o relaţie specială cu Rusia sub Kohl, Schroeder şi Merkel, Germania şi Occidentul încearcă să înţeleagă Rusia în termeni de relaţii internaţionale, dar nu cred că asta funcţionează pentru că Rusia îşi încalcă interesele naţionale. Ca urmare, folosirea instrumentarului relaţiilor internaţionale nu este suficientă, ci este nevoie să te uiţi la interesele celor care deţin puterea”, a explicat Umland.

În opinia sa, o confruntare cu NATO nu este în interesul celor care deţin puterea în prezent la Kremlin pentru că ar fi prea costisitoare, iar Rusia va acţionă mai degrabă în ţările aflate în zona gri care nu au garanţii de securitate externe, precum Georgia, Ucraina, R.Moldova pentru a se legitima în plan intern.

În încheierea alocuţiunii sale, cercetătorul german de la Kiev a recomandat României să participe la stabilizarea Ucrainei şi la prevenirea unor noi agresiuni ale Rusiei acolo, atrăgând atenţia că acestea ar putea genera milioane de refugiaţi, care să vină şi în ţara noastră.