Planul B al Moscovei: suspendarea distrugerii plutoniului

Duma de Stat a Rusiei votează miercuri un proiect de lege care cauzează temeri în străinătate. Problema este suspendarea unui acord de controlare a armelor ce a fost încheiat între SUA şi Rusia şi care cere eliminarea plutoniului ce poate fi utilizat în scopuri militare. Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat mişcarea la începutul acestei luni şi este destul de sigur că proiectul de lege va trece de camera inferioară a Parlamentului rus, unde partidul Rusia Unită – al lui Putin – deţine o majoritate constituţională. Proiectul legislativ ar putea fi adoptat chiar în unanimitate. Iar votarea proiectului în Consiliul Federal al Rusiei pare să fie la fel de sigură, caz în care acesta ar putea deveni lege chiar de la începutul săptămânii viitoare.

Acordul iniţial dintre compania rusă de stat în energie nucleară Rosatom şi Departamentul american pentru Energie a fost negociat la sfârşitul anilor 1990 şi semnat în anul 2000. Acordul a cerut eliminarea de către ambele părţi a 34 de tone de plutoniu în scopuri militare. Pe lângă faptul că este exorbitant de scumpă întreţinerea plutoniului, aceste stocuri de rămăşiţe radioactive din Războiul Rece au devenit inutile după ce ambele ţări au căzut de acord să îşi reducă arsenalele nucleare.

Moscova învinuieşte Washingtonul

Putin a oferit două motive pentru decizia sa: una oficială, una geopolitică. În primul rând, Putin susţine că Washingtonul nu a respectat metodele de eliminare a plutoniului evidenţiate într-un protocol semnat în 2010. Acel protocol a stipulat că plutoniul trebuie incinerat în unităţi nucleare, făcându-l astfel nefolosibil.

Rusia a construit un complex unde plutoniul pentru activităţi militare poate fi amestecat cu uraniu. Acel amestec este apoi folosit pentru a produce energie la o centrală nucleară localizată dincolo de Munţii Urali. SUA nu are astfel de complexe şi a luat decizia de a stoca plutoniul sub pământ. Acest lucru este o problemă din punctul de vedere al Rusiei deoarece materialul ar putea fi teoretic refolosit.

Putin a susţinut că cel de-al doilea motiv al deciziei este schimbarea esenţială ce a avut loc în relaţiile dintre SUA şi Rusia. Într-un document suplimentar de explicare a proiectului de lege propus, liderul de la Kremlin a listat mai multe aspecte negative: acestea variază de la prezenţa militară crescută a SUA şi NATO în estul Europei până la sancţiunile occidentale impuse împotriva Rusiei după ce aceasta a anexat ilegal peninsula ucraineană Crimeea.

Ministerul rus de Externe a susţinut că Moscova va dori să repună în funcţiune acordul privind eliminarea plutoniului de îndată ce problemele de mai sus sunt rezolvate. Rusia nu numai că insistă ca SUA să ridice sancţiunile, ci se aşteaptă la compensaţii financiare pentru pierderile economice.

Totuşi, secretarul de presă al preşedintelui rus, Dmitri Peskov, a negat orice corelaţie directă, susţinând că ar fi greşit să se afirme că Moscova face unele “cereri”. Putin, susţine el, doreşte doar să prezinte în detaliu cum a fost luată decizia sa.

Unii experţi consideră că suspendarea acordului este cel de-al doilea răspuns puternic al Moscovei la criza curentă ce există în relaţia sa cu SUA. Ei susţin că reprezintă un tip de “Plan B” pentru a contracara sancţiunile impuse în vara anului 2014. La acea vreme, Moscova a adoptat interdicţii pentru importurile de alimente din ţările care au impus sancţiuni Rusiei pentru rolul său în criza ucraineană.

În acelaşi timp, unii văd mişcarea lui Putin ca fiind un gest pur si simplu simbolic. “Nu văd de fapt niciun fel de consecinţe, nici tehnice şi nici miliare”, a declarat Alexei Arbaton, expert în securitate în Moscova, într-un interviu acord agenţiei de ştiri Interfax. De fapt acordul privind plutoniul a fost invalidat şi şi-a pierdut importanţa cu mult timp în urmă, a adăugat el. Vladimir Dvorkin de la Centrul Carnegie din Moscova vede lucrurile într-o manieră similară, dar el consideră că decizia este “în principal un pas politic”.

În prezent nu este clar ce se va întâmpla cu plutoniul rusesc ce poate fi utilizat în activităţi militare. Moscova nu a oferit niciun detaliu specific asupra subiectului. Singurul lucru clar este faptul că acel plutoniu este irelevant pentru puterea militară a Rusiei. Conform estimărilor, Rusia deţine aproximativ 130 de tone de plutoniu pentru activităţi militare – cu mult mai mult decât oricare altă putere nucleară şi cu 40 de tone mai mult decât SUA.