Expert polonez: „Pentru Rusia, cea mai bună soluţie este alipirea Transnistriei la R. Moldova”

„Din punctul meu de vedere, interesul Rusiei până în 2013 a fost menţinerea status-quo-ului în problema Moldovei şi Transnistriei. Dar situaţia în lume s-a schimbat mult şi, după ce Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere, Rusia se pare că a fost îngrijorată de faptul că această separare dintre Republica Moldova şi Transnistria se va accentua. Şi atunci Transnistria nu-şi va mai putea menţine rolul pe care îl joacă acum în favoarea Rusiei, iar în 10-15 ani s-ar putea ca integrarea Moldovei cu Occidentul să se aprofundeze, şi nu doar cu UE, ci şi cu alte structuri, de exemplu cu NATO. Şi atunci status-quo-ul Transnistriei ca stat nerecunoscut nu va mai putea juca rolul pe care îl are din start – de frână pentru avansarea Moldovei către Occident”, explică Piotr Oleksy într-un interviu acordat Europei Libere.

Pe de altă parte cercetătorul polonez a arătat că lupta pentru alegerile prezidenţiale din Transnistria ”este, într-adevăr, una dură, chiar foarte dură, dar nu sunt de acord că este pentru prima dată când se întâmplă aşa ceva în Transnistria. Atunci când a pierdut Igor Smirnov şi a câştigat Evgheni Şevciuk a fost de asemenea o luptă foarte dură. Dar atunci adversari au fost Igor Nikolaevici Smirnov şi Anatoli Kaminski, care era candidatul de la Obnovlenie”.

”Am fost atunci în Transnistria şi am văzut că au fost acuzaţii foarte serioase împotriva lui Smirnov, au fost multe materiale şi filme în defavoarea lui care erau difuzate în presă rusească. Aşa că putem spune că este pentru a doua oară când în Transnistria vedem o luptă foarte dură pentru fotoliul de preşedinte. E adevărat că putem spune că în acest an e chiar mai dur ca data trecută. În ceea ce priveşte posibilitatea unor schimbări importante, putem spune că dacă va câştiga Krasnoselski, ne vom putea aştepta la schimbări serioase în politica transnistreană. Pentru că atunci când a fost creată Transnistria şi în primii 10-15 ani, am văzut o elită transnistreană care chiar dacă avea unele disensiuni interne, totuşi era una unită şi nu existau rivalităţi evidente. Apoi, în Transnistria a apărut Obnovlenie, a apărut compania Sheriff şi acestea au creat o anumită concurenţă pentru elita veche, pentru oamenii lui Smirnov”, a mai adăugat Oleksy.

Cât priveşte relaţiile dintre Tiraspol şi autorităţile constituţionale de la Chişinău, cercetătorul polonez este de părere că tabăra Obnovlenie este „mult mai deschisă la discuţii”, mai ales în privinţa subiectelor cu caracter economic.

„Mulţi experţi, inclusiv din Occident, spun că Sheriff-ul constă din antreprenori şi cu ei se va putea ajunge mai uşor la o înţelegere. Impresia mea este că în ceea ce priveşte politica externă, Transnistria nu are prea multe opţiuni – poziţia ei în discuţii depinde de poziţia Moscovei. Iată de ce cred că în ceea ce priveşte relaţiile cu Republica Moldova foarte multe lucruri nu se vor schimba. Cel mai important este că acum, când privim către procesul de negocieri şi către tot ce înseamnă dialogul dintre Tiraspol şi Chişinău, noi nu aşteptăm – şi asta este un element de noutate – niciun fel de cedări din partea Transnistriei. Acum, mediatorii internaţionali – Germania, OSCE – aşteaptă cedări din partea Chişinăului. Iată de ce cred că schimbări serioase nu vor fi”, subliniază Piotr Oleksy.