Otilia Nuţu, despre Turkish Stream: ”Turcia nu va avea de câştigat ca furnizor de gaz rusesc”

Întrebată cine câştigă mai mult din acest proiect - Turcia care devine principalul furnizor de gaz către UE, sau Rusia care reuşeşte să ocolească Ucraina – experta a răspuns că ”cel mai probabil, Rusia are de câştigat mai mult. Turcia va fi doar ţara de tranzit şi va câştiga din tarife de transport. Ea nu va avea de câştigat ca furnizor pentru că Gazprom va putea pune condiţii privind gazul revândut (a mai făcut-o în trecut în contractele cu parteneri din ţări europene, acesta fiind şi unul din aspectele investigate de DG Concurenţă)”.

Otilia Nuţu atrage atenţia că ”pentru Turcia, care se pare că va acoperi jumătate din cost, investiţia în Turkish Stream ar însemna mai puţini bani de investiţii pentru coridorul sudic, care ar fi reprezentat alternativa de aprovizionare reală pentru Europa de sud-est. Ca idee, conducta ar înlocui ruta actuală de tranzit Rusia-Ucraina-Moldova-România-Bulgaria-Turcia, deci şi noi am avea de pierdut nişte bani din tarife de tranzit, dacă se construieşte Turkish Stream”.

În plus, experta a subliniat că ”Turcia nici nu are capacităţi de înmagazinare suficiente, iar un exces de ofertă de gaze pe piaţa turcească ar reduce viabilitatea economică şi pentru înmagazinare, şi pentru construcţia conductelor care ar aduce gaze din zona Mării Caspice spre Europa, deci nu va putea optimiza tranzacţiile de gaze în funcţie de momentul în care preţurile ar deveni avantajoase”.

Ucraina, exclusă din rutele de gaz către Europa

Referitor la implicaţiile Turkish Stream pentru Ucraina, Nuţu a arătat că ”teoretic, North Stream plus Turkish Stream pot acoperi tot transportul de gaze către Europa, fără să mai fie nevoie de Ucraina ca ţară de tranzit, ceea ce ar vulnerabiliza-o în relaţia cu Gazprom”.

Experta consideră că Turkish Stream este un proiect mai curând politic, decât economic ”mai ales în condiţiile în care Rusia are nevoie de un succes în Europa după problemele pe care le întâmpină cu North Stream 2, mai ales din cauza opoziţiei Poloniei”. Ea a adăugat că deocamdată însă nu se ştie sigur nici cine va acoperi costurile pentru noua conductă (Gazprom sau 50-50% cu Turcia?) şi nici exact cât va costa Turkish Stream şi câţi bani s-au cheltuit deja până acum pentru South Stream (conducte care au fost fabricate şi pot fi folosite).

Turcia nici nu are capacităţi de înmagazinare suficiente, iar un exces de ofertă de gaze pe piaţa turcească ar reduce viabilitatea economică şi pentru înmagazinare, şi pentru construcţia conductelor care ar aduce gaze din zona Mării Caspice spre Europa.

Cât despre implicaţiile Turkish Stream pentru UE, ea a arătat că ”problema Europei de sud-est este faptul că avem o singură sursă de gaze, nu că avem o singură rută prin Ucraina. Până acum, Gazprom a fost cel suspectat şi anchetat pentru abuzul de poziţie dominantă. De altminteri, priorităţile europene (mai exact, ale grupului CESEC care prioritizează proiectele de infrastructură de gaze în regiunea noastră) sunt foarte clare: UE şi Comunitatea Energetică sprijină proiectele care asigură ţărilor membre accesul la 3 surse diferite de gaze”.

Şi experta în politici energetice Eugenia Guşilov, director al think-tank-ului România Energy Center (ROEC), consideră că Turkish Stream este mai important pentru Rusia decât pentru Turcia şi este mai degrabă un proiect politic, decât economic.

Ea a declarat pentru Epoch Times că ”acest proiect este mai important pentru Rusia decât pentru Turcia, care prin unda verde acordată Turkish Stream speră să accelereze normalizarea relaţiilor cu Rusia şi să reintre în graţiile Kremlinului. Fundamentele economice nu s-au schimbat, reluarea acestui proiect are motivaţie şi valenţă în primul rând politică. Turcia vrea să asigure Rusia de bunavoinţa, maxima deschidere şi disponibilitatea de a reclădi încrederea reciprocă şi să aşeze relaţia bilaterală pe baze noi şi solide. Cum faci lucrul acesta? Oferind progres pe dosarele de infrastructură energetică de maxim interes pentru Rusia”.

”Proiectul gazoductului Turkish Stream şi proiectul centralei atomice de la Akkuyu reprezintă 2 proiecte economice vitale pentru Rusia pe relaţia cu Turcia. Ambele au fost învăluite de incertitudine de la incidentul din noiembrie 2015. După întâlnirea din 9 august dintre cei doi preşedinţi, centrala nucleară de la Akuyu a primit statutul de „proiect de investiţie strategic”, urmată în octombrie de semnarea acordului pentru Turkish Stream”, a mai explicat Guşilov.