Ambiţiile politice şi economice ale României USL-iste până în 2020

„România trebuie să devină o punte între Est şi Vest, între spaţiul eurasiatic şi cel transatlantic, a susţinut preşedintele Institutului Aspen Mircea Geoană, în cadrul unei dezbateri ”Renaşterea transatlantică şi ambiţiile României”, organizate de Institutul Aspen România şi German Marshall Fund of the US Bucharest Office şi găzduită de BNR. La rândul său, premierul Ponta a pledat pentru o resetare a relaţiei României cu Rusia.

În cadrul conferinţei a fost lansat raportul “România 2020: Ambiţii noi, ambiţii regăsite. Dialoguri asupra interesului naţional”. ”Acest document este rezultatul celor patru dezbateri organizate de Institutul Aspen România şi German Marshall Fund of the US Bucharest Office BST pe parcursul anului 2013, la care au participat reprezentanţi din toate partidele politice, membri ai Guvernului şi Parlamentului şi reprezentanţi ai unor instituţii precum Preşedinţia României, serviciile de informaţii sau reprezentanţi ai mediului academic şi de business, însă acest text şi documentele intermediare pe care se bazează nu implică în niciun fel opinia oficială a instituţiilor publice sau private pe care contributorii le reprezintă”, a explicat în deschidere preşedintele Institutului Aspen România, Mircea Geoană.

În opinia sa, documentul nu este „o evanghelie, ci un ghid de utilizare al interesului naţional care încearcă să compenseze lipsa unei anumite culturi a dialogului şi natura fracturată a abordărilor noastre strategice, schiţând un proiect de ţară”.

Geoană a explicat alegerea anului 2020 ca orizont de timp pentru că „este începutul unui nou ciclu financiar şi politic european care va influenţa într-un mod sau altul evoluţiile statelor membre, inclusiv a României. Vom avea în 2020 încheierea unui prim, poate şi al doilea mandat al preşedintelui României, vom avea aproape încă o guvernare după cea care se va consuma în 2016, un nou Parlament şi mai multe guverne care se vor succeda până atunci. Va fi un nou preşedinte al SUA; un nou secretar al NATO şi, de ce nu, o Rusie post-Putin”.

Documentul insistă pe câteva direcţii de acţiune: garantarea şi creşterea securităţii naţionale, dezvoltarea economică durabilă, recucerirea dorinţei identitare şi a coeziunii naţionale şi buna guvernanţă şi promovarea valorilor democratice.

„Fără o economie puternică, fără coeziune internă, fără o ambiţie renăscută, proiectul naţional de a aduce România din lumea a doua sau a treia în prima lume se va nărui. Să nu uităm că noi am inventat mitul şi legenda Meşterului Manole. Fără o Românie puternică şi competitivă, aderarea la Zona Euro va rămâne o Fata Morgana. Aderarea la euro nu este un scop în sine, ci o ambiţie a României de a face parte din nucleul dur al Europei şi de a evada din periferia lumii subdezvoltate!”, a mai spus Geoană.

Aderarea la Schengen, transformarea şi eliminarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) trebuie privite în opinia sa din perspectiva riscului ca România „să rămână în cercurile exterioare ale Uniunii Europene”.

Geoană consideră că aderarea la euro ar trebui făcută atunci când „ea va întări şi nu va sufoca economia română”. Pe de altă parte se pune întrebarea ce Europa îşi doreşte România, din punct de vedere al interesului naţional. Senatorul a dat Polonia ca exemplu de ţară cu o diplomaţie asertivă care, deşi nu este în zona euro, a influenţat deciziile luate în legătură cu problemele eurozonei, apărându-şi interesul naţional.

Fostul ministru de externe a susţinut că „România poate juca un rol de stat pivot, fiind ancorată în Europa şi în parteneriatul euro-atlantic, dar capabilă să facă comerţ şi să aibă relaţii cu ţări din afara spaţiului din care facem parte”. România ar putea să devină astfel „o punte între est şi vest, între spaţiul eurasiatic care creşte economic şi ca influenţă strategică şi spaţiul transatlantic care va continua să reprezinte principalul plămân al economiei globale”.

Referitor la summitul de la Vilnius, Geoană a apreciat că „nu ar trebui să rămânem cu un gust amar pentru că o Europa renăscută, consolidată va duce graniţa Europei mai întâi pe Nistru şi în anii care vin pe Nipru. Când Rusia va înţelege că jocul de sumă nulă cu Occidentul nu îi este favorabil, graniţa va putea să meargă până la graniţa Chinei”.

Geoană a mai pledat pentru importanţa NATO şi a insistat că Europa trebuie să devină mai ambiţioasă din punct de vedere militar şi strategic iar noul leadership al Comisiei Europene şi al Parlamentului European să aducă mai multă ambiţie şi energie.

”Este în interesul României să intre în Uniunea Bancară în primul rând pentru faptul că trei pătrimi din activele bancare totale din România se află în bănci sau entităţi financiare care au drept capital preponderent bănci din zona euro. Aceste bănci mai deţin două treimi din capitalul întregului sistemului bancar. În consecinţă, participarea la Uniunea Bancară vine în concordanţă cu interesul naţional al României.” - Mugur Isărescu, guvernator BNR

Stabilitatea economică

La rândul său, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a subliniat că BNR ca parte a băncilor centrale europene trebuie să asigure stabilitatea preţurilor şi stabilitatea financiară, acestea fiind ”adevărate active pentru orice ţară, care ţin de interesul naţional”. ”Cele două sunt precum sănătatea în sensul că îţi dai seama de importanţa lor când nu le mai ai”, a adăugat Isărescu.

Şeful Băncii Centrale a mai susţinut că ”recuperarea decalajelor nu se poate baza pe deficite mari, care de multe ori înseamnă bani risipiţi şi corupţie, şi duc la creştere economică pe termen scurt, dar apoi corectarea este inevitabilă şi te dă înapoi mai mult decât te-a împins înainte”. Pe de altă parte, Isărescu atenţionează că nu se poate face convergenţă reală fără capitalizarea întreprinderilor din surse interne şi externe, ceea ce nu se poate face fără un sistem financiar viabil.

Isărescu a mai lăudat faptul că România a trecut prin criza financiară fără controale de capital. El a reamintit că uniunea bancară a apărut pentru a rupe cercul vicios al legăturii dintre datoriile suverane şi datoriile băncilor.

”Trebuie să facem consolidarea fiscală şi am făcut-o, şi, datorită crizei din zona euro, trebuie să facem faţă procesului de dezintermediere a băncilor-mamă. Se pare că ambele procese sunt suportate cu greutate de economia românească", a spus Isărescu

Guvernatorul a arătat că Uniunea Europeană trebuie să gândească un mecanism care să împace integrarea bancară şi procesul de dezintermediere, mai ales în condiţiile unui angajament de consolidare fiscală la nivel continental.”Băncile româneşti privatizate în mare măsură cu mari bănci private străine ascultă în mod normal de acţionarii lor cu toate că sunt supravegheate de sistemul bancar românesc. În momentul în care acţionarul are lipsă de capital şi doreşte să-şi reorienteze activitatea, bineînţeles că influenţează subsidiarele din România”, a explicat Isărescu.

”Este în interesul României să intre în Uniunea Bancară în primul rând pentru faptul că trei pătrimi din activele bancare totale din România se află în bănci sau entităţi financiare care au drept capital preponderent bănci din zona euro. Aceste bănci mai deţin două treimi din capitalul întregului sistemului bancar. În consecinţă, participarea la Uniunea Bancară vine în concordanţă cu interesul naţional al României”, a concluzionat şeful Băncii Centrale.

La rândul său, premierul Victor Ponta, prezent şi el la eveniment, a pledat pentru o regândire a relaţiei României cu Rusia. „Că o să le spunem că nu mai facem scutul antirachetă? Nici vorbă! O să-l facem! Că nu sprijinim Moldova să se integreze în Uniunea Europeană?! Bineînţeles că o sprijinim! Nu ştiu dacă o să ne apucăm noi acum, cu forţa, să o luăm să o lipim de noi şi nu ştiu dacă asta e ideea cea mai bună. Eu cred că trebuie să-i convingi, nu trebuie să-i iei cu forţa pe cei din Moldova, dar acestea sunt obiective şi sunt interese naţionale pe care nimeni nu le pune sub semnul întrebării. Să ai o relaţie mai pragmatică, în primul rând economic, cu Rusia, în al doilea rând, sigur, politic, cred că e lucru care nu poate fi decât în beneficiul României”, a explicat el.