Marian Jean Marinescu: „UE ar trebui să urmărească conexiunea de gaze între România şi Moldova”

”Vilnius a fost un succes pentru Republica Moldova. Am discutat cu José Barroso şi el consideră că Vilnius a fost totuşi un succes. Preşedintele Comisiei Europene a spus că va sprijini în continuare Moldova. I-am spus că în primul rând ar trebui să urmărească conexiunea de gaze între România şi Moldova”, a declarat europarlamentarul PDL în cadrul dezbaterii ”Politica externă a UE şi rolul Parlamentului European în cadrul acesteia”, organizată de Centrul Infoeuropa.
Dezbateri cu tema-”Politica externă a Uniunii Europene şi rolul Parlamentului European în cadrul acesteia” susţinute de Dan Petre, Institutul Diplomatic Român, Radu Podgorean, MAE, Marian Jean Marinescu, Parlamentul European şi Victor Boştinaru, Parlamentul European (Epoch Times România)
Matei Dobrovie
07.12.2013

”Vilnius a fost un succes pentru Republica Moldova. Am discutat cu José Barroso şi el consideră că Vilnius a fost totuşi un succes. Preşedintele Comisiei Europene a spus că va sprijini în continuare Moldova. I-am spus că în primul rând ar trebui să urmărească conexiunea de gaze între România şi Moldova”, a declarat europarlamentarul PDL, Marian Jean Marinescu, în cadrul dezbaterii ”Politica externă a UE şi rolul Parlamentului European în cadrul acesteia”, organizată de Centrul Infoeuropa.

Marian Jean Marinescu a susţinut că nu se poate vorbi încă de o politică externă comună a UE şi nici de o politică energetică comună. Pe de altă parte, Rusia are o politică energetică extrem de agresivă, cumpărând reţele de gaz în Bulgaria, Serbia, Slovenia, Ungaria şi Republica Moldova.

Eurodeputatul a mai arătat că politica externă a UE n-a dat ”foarte multe motive să spunem că am avut succes, începând cu Primăvara arabă, apoi cu Siria, cu Vilnius. Nu am avut o voce extrem de puternică. Am avut ezitări iar implicarea nu a fost la modul în care să se poată spune că UE a decis mersul evenimentelor în acele zone. Mai mult, eşecul Nabucco, în faţa South Stream subminează securitatea energetică europeană.

În opinia sa, UE ar trebui să se concentreze pe politica de vecinătate, pe aderarea statelor balcanice şi a Republicii Moldova.

Marinescu a apreciat semnarea acordurilor de la Vilnius de către R.Moldova ca un eveniment istoric. ”Barroso a spus că Uniunea a sprijinit foarte mult Moldova şi trebuie să-i dau dreptate; comisarul Ştefan Fule a fost un prieten al Moldovei. Propunerea privind liberalizarea vizelor în primă fază trebuia anunţată la Vilnius, dar Comisia s-a grăbit şi a trimis propunerea legislativă chiar de săptămâna trecută”, a explicat el.

Şi secretarul de stat în MAE, Radu Podgoreanu a susţinut că ”pentru noi putem spune că Vilnius a fost un succes; dacă luăm în considerare evoluţiile politice din prima parte a anului de la Chişinău, putea să nu existe”. El a atenţionat însă că R.Moldova se află acum în situaţia în care se afla şi Ucraina şi că este de aşteptat ca presiunile Rusiei asupra Chişinăului să crească. ”Există o anumită asimetrie între modul în care acţionează UE şi modul în care acţionează Federaţia Rusă. În timp ce UE are un program de standarde pentru aderare, Federaţia Rusă are o strategie diametral opusă: nu pune condiţii, ci pur si simplu integrează. Dacă Rusia anunţă astăzi că exporturile de vin moldovenesc pe piaţa sa se opresc, acest lucru se întâmplă instantaneu, pe când dacă UE anunţă că deschide piaţa pentru exporturile din Republica Moldova trece mult timp până se întâmplă, poate chiar după ce Moldova reuşeşte să exporte din nou în Federaţia Rusă”, a explicat oficialul. În opinia sa, Republica Moldova este vulnerabilă pentru că Ucraina n-a semnat acordul de asociere iar Rusia mai poate folosi arma gazului şi pe aceea a limitării numărului de muncitori moldoveni pe piaţa muncii din Rusia.

La rândul său, europarlamentarul PSD Victor Boştinaru, vicepreşedinte al Delegaţiei PE pentru relaţiile cu Republica Populară Chineză, a arătat şi el că UE nu are o politică energetică şi de securitate unitară şi coerentă, deşi se vrea un actor global. ”Adesea interesul unui stat membru prevalează asupra interesului comunitar. Formula interguvernamentală primează asupra celei comunitare. Gazprom devine cel mai important vector de politică externă al Rusiei. Interesele bilaterale economice care au prevalat în relaţia cu Rusia, mai ales bazate pe exporturile de energie, au dus la o stare de dependenţă gravă a UE care acum are impact asupra politicii externe şi de securitate a Uniunii”, explică Boştinaru.

În opinia sa, Parlamentul European are un rol tot mai important după tratatul de la Lisabona în politica externă a UE pentru că ratifică tratatele şi acordurile internaţionale şi ”în ultimii 2 ani a respins 2 tratate negociate cu SUA”. ”A fost un semnal de alarmă pentru CE că nu orice acord negociat este ratificabil. Aceasta înseamnă obligaţia CE de a informa PE şi de a ţine cont şi de interesele statelor membre”, a explicat Boştinaru.

Există o anumită asimetrie între modul în care acţionează UE .şi modul în care acţionează Federaţia Rusă. În timp ce UE are un program de standarde pentru aderare, Federaţia Rusă are o strategie diametral opusă: nu pune condiţii, ci pur si simplu integrează. Dacă Rusia anunţă astăzi că exporturile de vin moldovenesc pe piaţa să se opresc, acest lucru se întâmplă instantaneu, pe când dacă UE anunţă că deschide piaţa pentru exporturile din Republica Moldova trece mult timp până se întâmplă, poate

Referitor la refuzul Ucrainei de a semna acordurile de la Vilnius, eurodeputatul consideră că UE a greşit că a dat o importanţă prea mare subiectului Timoşenko în relaţia cu Ucraina. ”Era o presiune nenecesară. UE sau unii dintre decidenţi au crezut că Rusia va digera cu uşurinţă acest subiect. Există posibilitatea ca eşecul să fie reparat în februarie. Dar procesul de asociere al Ucrainei va crea efecte asimetrice. Economia Ucrainei va fi supusă unor presiuni concurenţiale mari; iar companiile europene vor merge în Ucraina. UE nu trebuie să gândească în termeni de bani, ci să gândească mecanisme care să-i permită Ucrainei depăşirea acestui impact”, a mai spus europarlamentarul.

Marian Jean Marinescu a susţinut în schimb că ”trebuie urmărită în perioada următoare noua poziţie a UE faţă de Rusia, care va fi mult mai fermă. Important este ca forţele politice din Uniune să susţină la unison”.

La rândul său, Dan Petre, preşedintele Institutului Diplomatic Român a susţinut că ”Ucraina nu era pregătită, din punctul de vedere al criteriilor de la Copenhaga să semneze acordurile de la Vilnius , mai concret nu îndeplinea criteriul democraţie internă după cum arată faptul că oamenii care şi-au exercitat dreptul democratic la protest în Kiev au ajuns la spital”.

Pe de altă parte, în opinia sa, UE nu are încă o politică externă adevărată pentru că ”Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE) condus de Catherine Ashton nu este un serviciu diplomatic deoarece nu are un mandat clar de reprezentare a intereselor comunitare cum are Comisia”.

Referitor la greşelile făcute de UE în relaţia cu Ucraina, Dan Petre a arătat că ”UE nu e obişnuită să se confrunte cu opoziţii strategice”.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor