8 produse alimentare frecvent falsificate. Cum puteţi distinge autenticul de fals

Fiecare doreşte să cumpere de la magazin produse alimentare naturale, nutritive şi sănătoase. Însă nu reuşim mereu, întrucât există oameni fără scrupule, care pentru a se îmbogăţi rapid, comercializează în mod intens un spectru larg de produse contrafăcute. Am selectat câteva informaţii despre alimentele care sunt falsificate cel mai frecvent şi cum să le distingem de cele originale.

Cafea

Potrivit statisticilor, circa jumătate din consumatorii de cafea nu pot să deosebească o băutură autentică de una falsă. Se consideră naturale doar boabele de cafea de soiurile Arabica şi Robusta.

Cafeaua gata măcinată şi în special cea solubilă pot conţine aditivi ieftini, de tipul grâului, orzului şi malţului.

În ziua de azi, chiar şi boabele de cafea ajung să fie falsificate. Din amidon, făină, colorant, aromă de cafea şi apă pot fi produse ”boabe de cafea”, care după prăjire sunt foarte dificil de deosebit de cele naturale.

Cum să evităm procurarea acestor produse contrafăcute? Trebuie să aruncăm boabele de cafea în apă rece. Cafeaua surogat se va lăsa la fundul recipientului şi va colora apa în culoare maro deschis.

Miere

Nu trebuie să cumpărăm miere ieftină. La un preţ redus ni se va oferi miere ce conţine sirop de zahăr sau care a fost colorată cu ceai. La falsificarea mierii se foloseşte amidon, cretă, melasă, zahăr şi chiar nisip.

Cum să distingem un produs fals? Mierea naturală are o aromă bogată şi plăcută, pe când cea artificială practic nu are miros. Produsul autentic se dizolvă imediat în gură, fără a lăsa cristale sau pulbere pe limbă şi nu se scurge uşor de pe lingură.

Peşte

Peştele scump este adesea înlocuit cu omologi mai ieftini. Sturionul este frecvent înlocuit cu alte tipuri asemănătoare de peşte. Codul este cel mai adesea înlocuit cu Alaska Pollock, saira, haddock sau tilapia. Pe post de fileu de halibut se vinde cambulă sau catfish.

Caşcaval

În caşcaval, brânză de vaci, smântână, unt şi alte produse lactate, grăsimea din lapte este foarte adesea substituită cu grăsimi de origine vegetală, care sunt mai ieftine.

De obicei, etichetele nu arată prezenţa uleiului de palmier, care se camuflează sub denumiri de genul grăsimi de cofetărie, grăsimi vegetale, ulei vegetal sau înlocuitor al grăsimii din lapte.

În brânza de vaci şi smântână, producătorii mai adaugă şi amidon. Pentru a afla dacă produsul conţine amidon, putem să picurăm iod pe el. Dacă picătura devine de culoare violetă, produsul are amidon.

Pentru a testa smântâna, trebuie să dizolvăm o cantitate mică de produs în apă clocotită. Dacă smântână este adevărată, se va dizolva fără urmă.

Ulei de măsline

Potrivit rezultatelor verificărilor specialiştilor, 70% din uleiul de măsline comercializat în prezent la nivel mondial este falsificat. Chiar dacă vânzătorii susţin că este un produs pur, de foarte multe ori este lipsit de numeroase substanţe nutritive preţioase. Uleiul de măsline este adesea diluat cu ulei de soia sau alte uleiuri ieftine.

Există o modalitate sigură care ne permite să evităm procurarea unui produs al falsificării brute. În acest scop, trebuie să plasăm sticla cu ulei într-un loc răcoros. În frigider uleiul de măsline devine tulbure, se îngroaşă şi chiar se întăreşte.

Icre roşii

Icrele roşii artificiale sunt produse din gelatină, proteine, ouă şi lapte. Pot să aibă un miros puternic de peşte, să se lipească de dinţi atunci când le mâncăm, iar dacă sunt aruncate în apă, nu o vor colora în portocaliu. Preţul unui caviar artificial este mult mai scăzut comparativ cu cel unui produs autentic.

Condimente uscate

În pliculeţele ce conţin condimente uscate, pentru ca acestea să fie mai grele, producătorii adăugă deseori plante ieftine mărunţite. După numărul de contrafaceri pe primul loc este şofranul — regele condimentelor. Acest condiment în forma sa naturală este foarte scump — circa 20 mii de dolari SUA pentru un kilogram. Când luăm în mână o pungă cu şofran, trebuie să ştim că această cantitate nu conţine mai mult de 10% şofran.

Scorţişoara este adesea înlocuită cu scoarţă de Cinnamon cassia, care conţine cantităţi mari de cumarină — o substanţă periculoasă.

Uneori putem să aflăm dacă scorţişoara este adevărată după informaţia de pe ambalaj. Dacă este naturală, pe etichetă va exista menţiunea Cinnamomum zeylonicum. Cinnamon Cassia este specificată drept Cinnamomum aromaticum. Însă producătorii nu indică mereu asemenea informaţii.

Beţişoarele de scorţişoară se deosebesc de Cinnamon Cassia prin fragilitate şi o culoare mai deschisă. Scorţişoara contrafăcută este de obicei de culoare maro închis, este foarte groasă şi foarte dură.

Sucuri din fructe

Dacă pe etichetă este scris "suc de rodie", aceasta nu înseamnă că produsul conţine sută la sură rodii. În cele mai multe cazuri, sucurile scumpe sunt amestecate cu unele mai ieftine, cum ar fi cel de mere, pentru a reduce tangibil costurile de producţie.