1 Mai - Ziua Muncii: cum a apărut în istorie. Pe cine serbăm

Paradă a comuniştilor de 1 mai 2014, Piaţa Roşie, Moscova
Paradă a comuniştilor de 1 mai 2014, Piaţa Roşie, Moscova (KIRILL KUDRYAVTSEV/AFP/Getty Images)

Ziua de 1 Mai este declarată Ziua Internaţională a Muncii. De unde vine totuşi legătura dintre 1 mai şi muncă, sau muncitori? Greu de spus.

Pe 1 mai se serbează armindenul, o sărbătoare de origine pre-creştină, care onorează zeii recoltelor şi ai câmpurilor. Ea s-a strecurat în creştinism, cu care nu are nimic de a face.

1 mai apare menţionată şi în 1776 când Adam Weishaupt a fondat în Electoratul Bavariei societatea "iluminaţilor". Deşi promova anumite libertăţi pentru mase, societatea era secretă, puternic ierarhizată şi nedemocrată. Societatea a fost creditată mai târziu cu răsturnarea familiilor regale europene şi a ordinii sociale existente, cu ajutorul revoluţiilor, agitaţiilor şi violenţei. Ideea a fost mai târziu preluată de Karl Marx, ideologul comunismului.

Se spune că la originea semnificaţiei zilei de 1 Mai ca zi mondială a muncitorilor a stat reducerea normei de lucru la 8 ore pe zi, precum şi manifestaţiile organizate peste ocean, la care au participat muncitori.

La 110 ani mai târziu, pe 1 mai 1886, când au protestat sute de mii de manifestanţi pe tot teritoriul Statelor Unite, cea mai mare demonstraţie a avut loc la Chicago după câteva zile, unde s-au întrunit 90.000 de persoane, dintre care cca 40.000 se aflau în grevă. Consecinţa manifestaţiilor a fost că 35.000 de muncitori au câştigat dreptul la ziua de muncă de 8 ore, fără să le fie redus salariul.

Totuşi în SUA ziua muncii se serbează în septembrie.

Federaţia Americană a Muncii a schimbat ziua în care se aniversează în fiecare an Labor Day - "Ziua Muncii"-, preferând prima zi de luni a lunii septembrie, Congresul SUA adoptând un document prin care confirmă această dată ca sărbătoare legală.