Valeriu Stoica, fost ministru al Justiţiei: ”Ar trebui să existe un şef al executivului foarte clar”

Profesorul de drept Valeriu Stoica a ţinut la Institutul de Studii Populare (ISP), think-tank-ul PDL, o interesantă prelegere despre principiul separaţiei puterilor în stat şi despre legitimitatea puterilor alese, în contextul revizuirii Constituţiei. Stoica consideră că pentru evitarea unor noi conflicte ar trebui să existe un şef al executivului foarte clar.

Retras din politica partizană de ceva vreme, fostul lider liberal a susţinut că ”România va fi puternică atunci când cetăţenii vor participa la jocul politic, dar din păcate România e o ţară cu cetăţeni slabi”. În opinia sa, dezbaterea despre revizuirea Constituţiei ar trebui să nu fie politizată deoarece ”legea fundamentală nu e doar o seamă de reguli, ci coloana vertebrală a unei naţiuni, care o face pe aceasta slabă sau puternică”. Într-un moment în care UE, structura în care România este integrată, îşi arată fragilitatea, ”există riscul ca România să nu aibă niciun cuvânt de spus în reforma UE. Dacă nu vom arăta că România e puternică pe plan intern, nu se va ţine cont de interesele României nici pe plan extern”.

La revizuirea Constituţiei din 2003 ”s-au făcut câteva cârpeli, unele dintre ele binevenite precum consacrarea principiului separaţiei puterilor în stat, dar n-a fost dus până la capăt. A fost înscris în Constituţie dreptul la proprietate privată şi s-a încercat diferenţierea competenţelor Camerei Deputaţilor şi Senatului, dar nu s-a reuşit. Pe de altă parte, Stoica consideră că a fost pozitivă scoaterea din Constituţie a prevederii că deciziile Curţii Constituţionale pot fi desfiinţate cu votul a doua treimi dintre parlamentari.

În opinia sa, ideea suveranităţii n-a fost pusă în acord cu separaţia puterilor şi cu legitimitatea acestora. După Revoluţia franceză, constituţionaliştii francezi au spus că suveranitatea populară este exercitată prin Parlamentul care e ales de popor. ”Concepţia marxistă a dus această idee la apogeu iar majoritatea a devenit infailibilă”, afirmă Stoica. În SUA în schimb, fiecare dintre cele trei puteri ale statului exprimă suveranitatea naţiunii în sensul că emană de la popor, prin alegeri. Preşedintele şi Congresul sunt aleşi, iar în unele state chiar şi judecătorii sunt aleşi.

”În România nu vom putea avea separaţia puterilor atâta vreme cât cele trei puteri nu sunt egale. Iar acest principiu nu poate să funcţioneze decât dacă cetăţenii înţeleg această formulă, aşadar contează cultura politică”, explică fostul ministru al Justiţiei, care consideră periculoasă ideea că Parlamentul este singurul care trebuie să exprime suveranitatea, mai ales că în legislativul român majorităţile se recompun în dezacord cu votul între ciclurile electorale.

”Din 2007 s-au tot repetat aceste accidente şi s-a creat un precedent. Ca urmare alegerea premierului sau preşedintelui de către parlament ar fi catastrofală pentru România”, susţine Stoica. În opinia sa, există un dezechilibru şi în interiorul puterii executive, deoarece preşedintele are atribuţii importante, legate de politica externă, de apărare, dar n-are resurse, toţi banii fiind la guvern. Iar prim-ministrul este şi el într-o poziţie fragilă, în ciuda resurselor de care dispune, pentru că depinde de majoritatea din Parlament. Ca urmare, Stoica pledează pentru stabilirea foarte clară a unui şef al executivului la revizuirea Constituţiei.

Ideea suveranităţii n-a fost pusă în acord cu separaţia puterilor şi cu legitimitatea acestora. După Revoluţia franceză, constituţionaliştii francezi au spus că suveranitatea populară este exercitată prin Parlamentul care e ales de popor. ”Concepţia marxistă a dus această idee la apogeu iar majoritatea a devenit infailibilă”, afirmă Stoica.

În privinţa puterii judecătoreşti, fostul ministru al Justiţiei consideră că ”nu este bine că judecătorii şi procurorii stau la aceeaşi masă în CSM, ci ar trebui să existe separat Consiliul Procurorilor şi Judecătorilor, deoarece acest amestec duce la conflicte permanente”.

Nu în ultimul rând, Stoica a pledat pentru o reformă a partidelor, fără de care revizuirea Constituţiei va rămâne fără efect. El s-a declarat însă neîncrezător în dorinţa partidelor de a-şi asuma ideea că ele nu reprezintă scopul în sine, ci instrumente bazate pe idei şi principii pentru care trebuie să primeze interesul naţional. În plus, politica de cadre a tuturor partidelor din România nu pune accent pe competenţă în plasarea în funcţiile importante. Fostul preşedinte al PNL susţine că a încercat să facă această reformă în partid, dar a eşuat.

”Cred în continuare că cel mai bun sistem este cel bipartit, care pare însă utopic pentru România. Dacă am avea un astfel de sistem, nu ar mai exista anomaliile şi schimbările conjuncturale de majorităţi din Parlament”, a concluzionat Stoica.