Ce propuneri de modificare a Constituţiei urmează să fie discutate

Membrii Forumului Constituţional, coordonat de Cristian Pârvulescu - preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia, vor dezbate în perioada următoare principalele propuneri de modificare a legii fundamentale a statului. Comisia parlamentară pentru modificarea Constituţiei urmează să trimită, până pe 11 martie, mai multe informaţii legate de modul în care se doreşte revizuirea legii fundamentale. Alte propuneri vor veni din partea membrilor Forumului Constituţional, a precizat Pârvulescu, pentru ziare.com.

Printre propunerile făcute se numără şi cea referitoare la introducerea unor "drepturi de a treia generaţie". "Sunt două tabere în ce priveşte modificarea Constituţiei. În prima sunt minimaliştii, cei care vor modificări reduse, referitoare la echilibrul constituţional. În a doua sunt maximaliştii - cei care vor o modificare largă (...) Putem vorbi de definirea drepturilor. Avem drepturi de prima generaţie - cele politice şi civice, drepturi de a doua generaţie - sociale, drepturi de a treia generaţie - cele de mediu, bioetică şi aşa mai departe", a declarat preşedintele Pro Democraţia.

Pârvulescu a apreciat că drepturile din ultima categorie sunt foarte importante şi aşteaptă ca organizaţiile feministe să-şi spună părerea şi să vină cu idei pentru îmbunătăţirea acestora.

"În 1991, Constituţia s-a orientat spre drepturile de prima generaţie şi a adoptat fără reflecţie drepturi de a doua generaţie (...) nu putem lăsa Constituţia la mâna politicienilor şi a specialiştilor în drept public (...) naţiunea are oportunitatea de a interfera", a afirmat Pârvulescu.

Schimbarea tipurilor de referendum

Asociaţia Pro Democraţia va propune o schimbare radicală a tipurilor de referendum din România.

"Pro Democraţia are o propunere pe care o va face legat de controlul instituţiilor politice şi de o mai largă participare a cetăţenilor, vom propune două tipuri de referendumuri: referendumul la iniţiativa cetăţenească şi referendumul abrogativ. Acesta din urmă e un sistem folosit în Italia, prin care cetăţenii pot abroga legi, prin referendum. Acum cetăţenii nu pot convoca un referendum. Mulţi se tem de o asemenea prevedere, dar cred că se poate încadra un astfel de referendum în Constituţie, astfel încât să nu se pună în pericol democraţia", a precizat Pârvulescu.

Expertiza Consiliului Europei, necesară

Expertiza Consiliului Europei în procesul de reformă constituţională este necesară şi ar putea fi folosită de Parlamentul român la revizuirea Constituţiei şi la alte procese legislative, a declarat preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea. Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, a fost invitat la Bucureşti, luna viitoare, pentru a discuta cu autorităţile române pe această temă.

Majoritatea parlamentară va avea consultări cu Opoziţia şi cu societatea civilă atunci când se vor face proiectele de legi pentru chestiuni importante cum sunt regionalizarea şi schimbarea Constituţiei.

Premierul Victor Ponta a afirmat recent că va institui un forum constituţional care să reprezinte toate instituţiile statului şi toate partidele şi care va fi condus de o persoană din societatea civilă.

"Până pe data de 5 mai urmează să fie depuse toate propunerile de revizuire a Constituţiei atât din partea partidelor, cât şi din partea altor organizaţii. Până la această dată să se facă dezbateri, iar după 5 mai, pe baza raportului, să se treacă la faza parlamentară pentru procesul concret de revizuire a Constituţiei. Acesta va fi coordonat de o persoană din societatea civilă", a afirmat Victor Ponta.

Referendumul privind modificarea Constituţiei se va desfăşura la începutul lunii septembrie a acestui an.

Liderul liberal Crin Antonescu a fost desemnat preşedintele Comisiei comune a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru elaborarea propunerii legislative de modificare a Constituţiei. Comisia are în componenţa sa 23 de membri, iar pentru ca şedinţele să se poată desfăşura este nevoie de un cvorum de două treimi.

Din comisie mai fac parte următorii:

- PSD: Ioan Chelaru (vicepreşedinte), Florin Iordache (secretar), Ciprian Nica, Gheorghe Emacu, Daniel Florea, Gabriela Podaşcă, Toni Greblă, Ovidiu Donţu, Viorel Chiriac;

- PNL: Crin Antonescu (preşedinte), Tudor Chiuariu, Petre Roman, Alina Gorghiu, George Scutaru, Dan Motreanu;

- PDL: Valeria Schelean (vicepreşedinte), Alin Tise, Gabriel Andronache;

- PPDD: Daniel Fenechiu (vicepreşedinte), Vochiţoiu Haralambie;

- UDMR: Mate Andras Levente (vicepreşedinte);

- Minorităţi: Varujan Pambuccian (secretar);

- PC: Bogdan Ciucă (vicepreşedinte).

La revizuirea Constituţiei, trebuie să se tranşeze clar problema regimului politic, fie în sensul unei republici parlamentare, fie instituirea unei republici prezidenţiale, întrucât regimul semiprezidenţial este nefuncţional, a declarat liberalul Călin Popescu-Tăriceanu. Regimul semiprezidenţial instituit în 1991 şi confirmat în 2003 s-a dovedit nefuncţional deoarece a permis apariţia conflictelor între premier şi preşedinte, a subliniat liberalul.

"S-a adoptat o Constituţie hibrid ce nu este nici prezidenţială, nici parlamentară, ce are sădiţi în ea germenii disputelor care au pornit când a venit ca preşedinte un om conflictual ca Traian Băsescu, germeni care cresc în teren prielnic şi dau roade îngrozitoare", a mai precizat politicianul.