Va ocupa Rusia Insula Şerpilor?(interviu)

”Dacă Rusia ocupă insula, portul Odessa va fi izolat, fapt care va tăia complet accesul în Ucraina dinspre mare. Rusia deja a ocupat toate câmpurile de gaz aflate între Crimeea şi Insula Şerpilor”, susţine Aaron Korewa, fostul consilier al fostului ministru suedez de Externe Carl Bildt, într-un articol publicat de Atlantic Council. El avertizează că dacă Rusia va intra în posesia Insulei Şerpilor, aceasta ar putea deveni o bază navală de unde luptătorii mişcării teroriste Odessa Underground, înarmaţi cu puşti-mitraliere, ar putea opera la bordul bărcilor cu motor.

Analistul militar Cristian Negrea susţine însă că ”Rusia nu are nevoie să ocupe Insula Şerpilor, o poate face simplu, printr-o blocadă navală în larg. Prin configurarea ţărmurilor şi poziţia Crimeei, izolarea se poate face relativ uşor”.

82693

Epoch Times: Vladimir Putin ar putea ocupa Insula Şerpilor în 2016, pentru a izola portul Odessa şi a tăia complet accesul în Ucraina dinspre mare. Rusia deja a ocupat toate câmpurile de gaze aflate între Crimeea şi Insula Şerpilor, a avertizat recent analistul suedez Aaron Korewa. Este plauzibil un asemenea scenariu? Ar putea fi destabilizarea Odessei următoarea mişcare a lui Putin în Ucraina?

După anexarea Crimeii din martie 2014, situaţia geostrategică la Marea Neagră s-a schimbat considerabil, devenind comparabilă cu cea existentă în secolul al XIX-lea, când Rusia şi Turcia îşi disputau întâietatea în acest teatru. Flota ucraineană a fost redusă considerabil, prin capturarea şi includerea în flota rusă a Mării Negre a importante capabilităţi maritime. Din totalul de 25 nave militare şi 50 auxiliare de diferite mărimi, oficialii ruşi au anunţat reţinerea a 31 de nave. Vorbim de patru corvete clasa Grisha, una clasa Pauk, două transportoare amfibii, două puitoare de mine, o mai veche navă amiral ucraineană (Slavutich) şi unicul submarin ucrainean, din vechea clasă Foxtrot, după indicativ NATO. Ucraina a rămas doar cu câteva corvete şi puitoare de mine, aflate în momentul anexării la Odessa, devenită baza marinei ucrainene, şi cu nava amiral, singura pe deplin capabilă de acţiuni de luptă, fregata de 3.500 tone Hetman Sahaidachni, aflată în Mediterana în martie 2014. Dar câştigul cel mai important al Rusiei este Crimeea însăşi cu infrastructura sa militară şi navală.

Prin anexarea Crimeii, Rusia obţine poziţia strategică dominantă, această peninsulă fiind ideală pentru proiecţia forţei militare în întregul bazin al Mării Negre. Ieşirea la mare a Ucrainei este separată în două, de la gurile Dunării la Crimeea, cu portul principal Odessa, şi litoralul deţinut în Marea de Azov. Ieşirea din Marea de Azov este controlată de Rusia prin strâmtoarea Kerci, practic portul Mariupol este blocat. Prin instalarea de rachete Iskander, cu o rază de 400 km, Rusia poate avea în bătaia lor nu numai Odessa şi Republica Moldova, ci şi litoralul românesc şi parte din cel turcesc. Deci, ca să izoleze Odessa, Rusia nu are nevoie să ocupe Insula Şerpilor, o poate face simplu, printr-o blocadă navală în larg. Prin configurarea ţărmurilor şi poziţia Crimeei, izolarea se poate face relativ uşor.

Valoarea strategică a Insulei Şerpilor în cazul de faţă este redusă din prisma poziţiei ruseşti. O stâncă golaşă, fără infrastructură sau un port natural, fără vreun aeroport. În cel mai fericit caz, ar putea găzdui câteva elicoptere, dar şi acestea expuse, din cauza imposibilităţii camuflării şi adăpostirii combustibilului necesar şi a mentenanţei. Ca bază de rachete, şi mai dificil, solul stâncos nu permite îngroparea sau camuflarea lor, deci ar rămâne la fel de expuse. Din punct de vedere al forţelor militare ruse, ocuparea acestei insule ar aduce mai multe probleme decât avantaje. Ar trebui menţinută permanent o forţă navală de protecţie în vecinătate, forţă care ar fi practic blocată aici, răpindu-i posibilitatea de manevră.

Ieşirea din Marea de Azov este controlată de Rusia prin strâmtoarea Kerci, practic portul Mariupol este blocat. Prin instalarea de rachete Iskander, cu o rază de 400 km, Rusia poate avea în bătaia lor nu numai Odessa şi Republica Moldova, ci şi litoralul românesc şi parte din cel turcesc.

O simulare de ocupare militară a Insulei Şerpilor ar putea fi încercată de partea rusă doar ca parte a unui plan mai amplu, etapizat, sau dacă ar încerca să scoată în larg flota ucraineană, care ar trebui să reacţioneze la un astfel de act, în vederea angajării şi distrugerii ei de către flota rusă. Ori, probabilitatea ca flota ucraineană, conştientă de neta ei inferioritate, să se lase atrasă în acest mod este destul de mică. Această posibilitate este redusă mai ales că Rusia are alte opţiuni mai sigure de a distruge flota ucraineană, dar până la urmă scopul nu este distrugerea a ceea ce a mai rămas din flota Ucrainei, ci capturarea ei, aşa cum s-a întâmplat în Crimeea.

Valoarea strategică a Insulei Şerpilor se schimbă dacă privim din partea opusă. Dacă pentru Rusia este redusă, fiind prea depărtată de coastele Crimeii, pentru Ucraina este mai mare. Prin poziţia ei, la gurile Dunării, pentru statul ce controlează ţărmul cel mai apropiat, insula are valoare strategică ca bază avansată, putând fi mai uşor aprovizionată şi sprijinită de pe ţărm. În cazul Rusiei ar fi bază izolată, pentru Ucraina (sau pentru România dacă ar fi ipotetic vorbind a României), insula ar fi o bază avansată. Ea are valoare pentru Ucraina atât timp cât controlează Bugeacul, iar pentru România de asemenea, ea controlând gurile Dunării şi litoralul spre sud.

De aici reiese faptul că Rusia ar avea interesul să ocupe Insula Şerpilor concomitent sau imediat înainte de a ocupa litoralul ucrainean, inclusiv Bugeacul, până la braţul Chilia. La asta mă refeream când spuneam de un plan etapizat.

Va urma partea a doua a interviului despre posibila destabilizare a Odessei, după modelul Crimeea, şi despre implicaţiile pentru securitatea României.

Cristian Negrea este redactor la revista de istorie militară ”Tactica şi Strategia”.