Ucraina interzice importul mai multor tipuri de alimente ruseşti

Ucraina a anunţat că va introduce interdicţii asupra importurilor alimentare din Rusia. Mişcarea este văzută ca un răspuns la interdicţia aplicată de Rusia asupra importurilor de produse alimentare din Ucraina.

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko (st) şi omologul său rus Vladimir Putin.
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko (st) şi omologul său rus Vladimir Putin. (Captură Foto)

Decretul publicat sâmbătă pe website-ul guvernului din Kiev susţine că importurile din Rusia vor fi interzise începând cu 10 ianuarie. Sancţiunile includ carne, peşte şi produse lactate, precum şi fructe şi legume.

O interdicţie similară rusească a intrat în vigoare în 1 ianuarie 2016. Decizia ruşilor a fost luată după ce Ucraina a hotărât să implementeze un acord pentru comerţ liber cu Uniunea Europeană în ciuda opoziţiei Moscovei. Oficialii ruşi, totuşi, au susţinut că interdicţia aplicată asupra importurilor alimentare ucrainene a fost necesară doar pentru a proteja propria sa piaţă internă, susţinând că produsele europene ar putea ajunge în Rusia prin Ucraina, fără să fie plătite taxele de import.

În plus, cu câteva luni în urmă, Rusia şi Ucraina au interzis companiilor lor aeriene să efectueze zboruri între cele două ţări, conform Deutsche Welle.

Purtătoarea de cuvânt a guvernului ucrainean, Natalia Mikolskaia, a susţinut că Ucraina va revoca decizia sa dacă Rusia decide să îşi schimbe poziţia şi să ridice sancţiunile asupra importurilor de produse alimentare ucrainene – sancţiuni care, în prezent, ar fi valabile până în august 2016.

Conflictul ruso-ucrainean şi tensionarea relaţiilor dintre Est şi Vest s-au produs la începutul anului 2014, după ce liderul rus Vladimir Putin s-a opus încheierii Acordului de liber schimb cu UE, pe care fostul preşedinte al Ucrainei l-a abandonat în ultimul moment. Acest fapt a declanşat proteste de stradă, înăbuşite prin violenţă de jandarmii ucraineni. Au urmat protestele ample de pe Maidan, culminând cu fuga preşedintelui Ianukovici şi noi alegeri ce au legitimat parcursul european pe care îl doreşte poporul ucrainean.

Rusia lui Putin, pe de altă parte, a ales să îi sprijine pe separatiştii din estul Ucrainei şi să anexeze Crimeea în martie 2014, fapt ce i-a atras o serie de sancţiuni din partea Occidentului. Kievul şi aliaţii săi vestici afirmă că Rusia îi ajută pe separatiştii pro-ruşi atât cu arme cât şi cu soldaţi, acuzaţie care este negată de Kremlin în ciuda dovezilor pe care Occidentul susţine că le are.

Un acord de pace, numit Minsk II, a fost încheiat între taberele combatante din Ucraina în cadrul unui summit desfăşurat în capitala belarusă Minsk în 12 februarie 2015 şi la care au participat Rusia, Ucraina, Franţa şi Germania. Acel acord a introdus mai multe măsuri, precum încetarea focului, retragerea armamentului greu de pe ambele părţi ale liniei frontului şi reforme constituţionale în Ucraina până la sfârşitul anului trecut.

Dar, acel acord fragil a eşuat să pună capăt luptelor violente din regiunile estice ale Ucrainei, ambele tabere acuzându-se reciproc de încălcarea prevederilor acordului.

Peste 9.000 de persoane, incluzând civili şi soldaţi, au fost ucise de la izbucnirea conflictului din estul Ucrainei, conform rapoartelor ONU.